Cu alte cuvinte, Guvernul Tariceanu este nevoit sa promoveze un proiect de buget prizonier razboiului politic, dat fiind faptul ca el ar trebui aprobat de un Parlament ostil.
In datele sale fundamentale, proiectul bugetului general consolidat indica venituri care vor insuma 174,2 miliarde lei, reprezentand 39,6% din Produsul Intern Brut (PIB) si cheltuieli de 186,2 miliarde lei, respectiv 42,3% din PIB. Deficitul programat este de 2,7% din PIB, deci se incadreaza in criteriile de la Maastricht, insa acesta este, se pare, singurul argument forte care poate fi oferit de Executiv pentru a sustine ca avem de-a face cu un buget european. Asta, pentru ca atat structura cheltuielilor, cat si ponderea veniturilor in PIB sunt socotite nepotrivite cu obiectivele pe termen lung ale economiei.
Nivelul deficitului este contestat din perspectiva sustinerii procesului de dezinflatie, iar FMI recomanda o reducere la mai putin de 2% din PIB si o concentrare mai puternica a cheltuielilor asupra infrastructurii si educatiei, fara o alimentare in continuare a consumului nesustenabil. Si agentiile de rating considerau anterior adoptarii bugetului de catre Executiv ca actuala politica fiscala expansionista nu este potrivita si este nevoie de o atitudine mai prudenta pentru pastrarea ratingului actual. Aceasta ar fi insemnat reducerea substantiala a deficitului public si, in acelasi timp, reconsiderarea structurii cheltuielilor publice pentru a acorda prioritate celor care vor conduce la crestere pe termen lung.
Politica fiscala este privita temator si de Banca Nationala a Romaniei, care a primit ieri lovitura unei inflatii anualizate de peste 6%. BNR constata nu numai riscul iminent de ratare a tintei de inflatie pe 2007, ci si probabilitatea maxima ca politica fiscala laxa sa prejudicieze programul de dezinflatie pe termen mai indelungat. Mixul de politici menit sa contribuie la pastrarea echilibrelor macroeconomice si reducerea inflatiei ar putea fi din nou inclinat spre parghiile Bancii Centrale, in ciuda avertismentelor repetate ale Guvernatorului Mugur Isarescu ca reusita dezinflatiei depinde de asumarea acestui obiectiv de catre intreaga societate.
