Bugetul de austeritate pentru 2009 al României a fost aprobat săptămâna trecută. Acesta prevede o ţintă ambiţioasă de deficit fiscal de 2% din produsul intern brut (PIB), comparativ cu 5% anul trecut, în cadrul unui efort întâmpinat pozitiv de banca centrală şi de Fondul Monetar Internaţional (FMI).
Analistul Marko Mrsnik, al agenţiei de rating, a spus că Standard & Poor's nu este convinsă încă de faptul că Bucureştiul îşi poate îndeplini obiectivele, la patru luni după ce a retrogradat România, scoţând calificativul ţării din categoria cu recomandare de investiţii.
"Problema este, în primul rând, că bugetul se bazează pe premise macroeconomice care par excesiv de optimiste şi, în al doilea rând, care se vor dovedi dificil de implementat", a declarat Mrsnik, în cadrul unui interviu acordat Reuters.
"Puterea coaliţiei de guvernare ar putea fi testată pe măsură ce planurile fiscale restrictive ar putea să se confrunte cu presiuni din cauza cererilor populare de cheltuieli crescute, pentru a contrabalansa efectele problemelor economice continue", a adăugat analistul agenţiei de rating.
S&P a coborât în octombrie ratingul pentru credite în valută al României, cu o treaptă, la 'BB+', cu perspectivă 'negativă', ca urmare a lipsei unei reacţii fiscale la deficitul extern amplu, care a accentuat vulnerabilitatea economiei în contextul crizei mondiale de lichidităţi.
Mrsnik a confirmat acest rating şi perspectiva asociată. Alegerile prezidenţiale din acest an reprezintă un alt risc pentru înăsprirea fiscală, a mai spus analistul agenţiei de rating, adăugând că este sceptic în ceea ce priveşte proiecţiile bugetare referitoare la o creştere economică de 2,5%.
Marko Mrsnik estimează că economia se va comprima cu 0,85 anul acesta, comparativ cu nivelul anticipat anterior de creştere cu 0,8%, mai ales ca urmare a înrăutăţirii situaţiei din mediul extern.
Analistul consideră că deficitul bugetar se va adânci la 6,2% din produsul intern brut (PIB) în 2009, iar inflaţia se va cifra la 5,3%, peste nivelul oficial ţintit de 2,5-4,5%.
Un acord cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) ar semnala că guvernul este dispus să aplice politicile corecte pentru a stabiliza economia, dar restricţiile fiscale ce vor impuse prin acord ar putea slăbi coaliţia la putere, după ce vor stârni tensiuni sociale, a spus Mrsnik.
"Orice înţelegere de acest tip are ataşate unele cerinţe, iar coaliţia ar putea fi testată, în condiţiile în care guvernul s-ar confrunta cu presiune semnificativă pentru unele cheltuieli bugetare suplimentare, mai ales în zona transferurilor sociale", a spus el.
Mrsnik nu a exclus posibilitatea unei rupturi în coaliţia preşedintelui Traian Băsescu şi partenerii social-democraţi, din cauza constrângerilor impuse de acordul cu FMI.
România şi Letonia sunt singurii membri ai Uniunii Europene (UE) care au un rating sub "investment grade". Totodată, este de aşteptat ca România să urmeze exemplul statelor baltice şi să caute un sprijin financiar de la instituţiile financiare internaţionale, printre care şi FMI.
Mrsnika susţine, pe de altă parte, că România are mai multe şanse să adere la zona euro după 2015, în condiţiile în care ţinta de aderare este 2014, mai arată Reuters.
Sursa: NewsIn
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
Newsletter zilnic money.ro
BET, curs valutar, știrea zilei — în 2 minute, înainte de 7:00.
