Deşi critică Bulgaria pentru combaterea insuficientă a corupţiei, raportul de 19 pagini pe care televiziunea naţională bulgară afirmă că l-a obţinut, pare să fie mai puţin critic decât cele precedente. Raportul, care intervine cu o zi înainte de data la care noul premier Boiko Borisov trebuie să îşi prezinte guvernul, laudă Bulgaria pentru anumite succese în combaterea abuzurilor cu fonduri europene, pentru activitatea Consiliului Suprem al Magistraturii şi pentru o comisie parlamentară instituită pentru a examina conficarea averilor ilegale. Totuşi, raportul subliniază că în Bulgaria persistă numeroase probleme vechi, printre care lipsa unei organizări eficiente pentru a combate corupţia şi crima organizată.
Comisia Europeană a luat act de sentinţele deja pronunţate în cazuri de corupţie, dar observă că pedepsele sunt minime, pentru că legea permite încheierea unor înţelegeri între apărare şi procurori. Mai mult, asasinatele în plină stradă continuă, iar infractori notorii sunt fie eliberaţi, fie primesc pedepse blânde, ceea ce le dă o aură de invulnerabuilitate, remarcă documentul.
Comisia consideră că mulţi magistraţi bulgari ezită să înceapă proceduri judiciare în cazul în care suspecţii au "relaţii bune". De aceea, CE recomandă Bulgariei înfiinţarea unor structuri speciale pentru investigarea şi condamnarea celor responsabili de corupţie la nivel înalt şi crimă organizată.
Comisia consideră, de asemenea, că Bulgaria nu a sporit suficient capacitatea instituţiilor abilitate de a combate corupţia şi crima organizată. Raportul citează sentinţa de 14 ani de închisoare pronunţată în cazul lui Valentin Dimitrov, fostul şef al companiei de termoficare a Sofiei, dar şi amânările din alte procese de corupţie împotriva, inclusiv unul pentru deturnare de fonduri SAPARD.
În partea referitoare la crimă organizată, raportul ia act de sentinţele împotriva a doi membri ai Consiliului local de la Varna, Hristo Danov şi Veselin Danov, precum şi împotriva traficantului de droguri Dimitar Jeliazkov, dar subliniază că pedepsele date acestora sunt cele minime. Sistemul judiciar bulgar nu şi-a demonstrat capabilitatea de a implementa sentinţe mai severe în cazurile de crimă organizată.
Comisia critică Bulgaria şi pentru că peste 20% din tribunalele bulgare nu îşi publică verdictele pe internet.
Documentul laudă însă Inspectoratul Consiliului Suprem al Magistraturii, care a avut rezultate notabile în investigarea neregulilor disciplinare şi deficienţelor sistemului judiciar. Un alt punct pozitiv subliniat în raport este crearea unei echipe comune a poliţiei şi Procuraturii pentru combaterea infracţiunilor vizând sistemul financiar european. De asemenea, Comisia Kuşlev din Parlament, care decide confiscarea bunurilor obţinute ilegal, şi-a îmbunătăţit activitatea din 2008. Totuşi legea bulgară nu permite îngheţarea imediată a bunurilor celor aflaţi sub anchetă, ceea ce reduce semnificativ efectul acestor măsuri.
Raportul CE menţionează şi că în Bulgaria sunt înregistrate 110 maşini de lux marca Bentley şi că 10 cazuri de spălare de bani au fost lansate la Sofia în urma unei operaţiuni speciale.
Potrivit cotidianului Standart, UE recomandă insistent justiţiei bulgare să finalizeze şi alte cazuri de corupţie în administraţia publică. Raportul citează cazurile mai multor oficiali suspectaţi de corupţie ca exemple pentru prelungirea inutilă a procedurilor judiciare sau pedepse prea clemente.
Experţii consideră că o reformă profundă a justiţiei, care necesită voinţă politică necondiţionată şi pe termen lung, încă nu a început în Bulgaria. Uniunea Europeană va continua să monitorizeze Bulgaria în domeniul justiţiei şi va prezenta un nou raport în vara anului 2010. Comisia va publica în toamnă încă un raport despre gestionarea fondurilor europene, iar în vara anului 2010 un nou raport despre justiţie.
CE va prezenta miercuri şi un raport despre starea justiţiei în România. Bulgaria şi România, care au aderat la UE în 2007, fac obiectul unui mecanism de monitorizare, deoarece nu şi-au reformat suficient justiţia înainte de a deveni membre ale Uniunii.
Comisia Europeană a luat act de sentinţele deja pronunţate în cazuri de corupţie, dar observă că pedepsele sunt minime, pentru că legea permite încheierea unor înţelegeri între apărare şi procurori. Mai mult, asasinatele în plină stradă continuă, iar infractori notorii sunt fie eliberaţi, fie primesc pedepse blânde, ceea ce le dă o aură de invulnerabuilitate, remarcă documentul.
Comisia consideră că mulţi magistraţi bulgari ezită să înceapă proceduri judiciare în cazul în care suspecţii au "relaţii bune". De aceea, CE recomandă Bulgariei înfiinţarea unor structuri speciale pentru investigarea şi condamnarea celor responsabili de corupţie la nivel înalt şi crimă organizată.
Comisia consideră, de asemenea, că Bulgaria nu a sporit suficient capacitatea instituţiilor abilitate de a combate corupţia şi crima organizată. Raportul citează sentinţa de 14 ani de închisoare pronunţată în cazul lui Valentin Dimitrov, fostul şef al companiei de termoficare a Sofiei, dar şi amânările din alte procese de corupţie împotriva, inclusiv unul pentru deturnare de fonduri SAPARD.
În partea referitoare la crimă organizată, raportul ia act de sentinţele împotriva a doi membri ai Consiliului local de la Varna, Hristo Danov şi Veselin Danov, precum şi împotriva traficantului de droguri Dimitar Jeliazkov, dar subliniază că pedepsele date acestora sunt cele minime. Sistemul judiciar bulgar nu şi-a demonstrat capabilitatea de a implementa sentinţe mai severe în cazurile de crimă organizată.
Comisia critică Bulgaria şi pentru că peste 20% din tribunalele bulgare nu îşi publică verdictele pe internet.
Documentul laudă însă Inspectoratul Consiliului Suprem al Magistraturii, care a avut rezultate notabile în investigarea neregulilor disciplinare şi deficienţelor sistemului judiciar. Un alt punct pozitiv subliniat în raport este crearea unei echipe comune a poliţiei şi Procuraturii pentru combaterea infracţiunilor vizând sistemul financiar european. De asemenea, Comisia Kuşlev din Parlament, care decide confiscarea bunurilor obţinute ilegal, şi-a îmbunătăţit activitatea din 2008. Totuşi legea bulgară nu permite îngheţarea imediată a bunurilor celor aflaţi sub anchetă, ceea ce reduce semnificativ efectul acestor măsuri.
Raportul CE menţionează şi că în Bulgaria sunt înregistrate 110 maşini de lux marca Bentley şi că 10 cazuri de spălare de bani au fost lansate la Sofia în urma unei operaţiuni speciale.
Potrivit cotidianului Standart, UE recomandă insistent justiţiei bulgare să finalizeze şi alte cazuri de corupţie în administraţia publică. Raportul citează cazurile mai multor oficiali suspectaţi de corupţie ca exemple pentru prelungirea inutilă a procedurilor judiciare sau pedepse prea clemente.
Experţii consideră că o reformă profundă a justiţiei, care necesită voinţă politică necondiţionată şi pe termen lung, încă nu a început în Bulgaria. Uniunea Europeană va continua să monitorizeze Bulgaria în domeniul justiţiei şi va prezenta un nou raport în vara anului 2010. Comisia va publica în toamnă încă un raport despre gestionarea fondurilor europene, iar în vara anului 2010 un nou raport despre justiţie.
CE va prezenta miercuri şi un raport despre starea justiţiei în România. Bulgaria şi România, care au aderat la UE în 2007, fac obiectul unui mecanism de monitorizare, deoarece nu şi-au reformat suficient justiţia înainte de a deveni membre ale Uniunii.
