Aceasta tendinta pare sa contrazica o alta concluzie a sondajului Mediana. Doar 19% dintre cei chestionati se considera saraci, in timp ce aproape 40% spun ca sunt instariti sau ca “nu au probleme materiale”. Cresterea nivelului de trai in Bulgaria pare, in mod paradoxal, sa mearga mana in mana cu o nostalgie mai mare fata de socialism.
Bulgaria a avut poate cea mai sangeroasa trecere la regimul comunist, fortele nationale si democratice fiind eliminate. Dar aceasta represiune dura a fost urmata de trei decenii de crestere a nivelului de trai si imbunatatire a infrastructurii. De la o populatie agrara in proportie de 76% in 1946, Bulgaria a ajuns la o populatie preponderent urbana (73%) in 1989. Zonele urbane si infrastructura construite in perioada comunista inca definesc modernitatea in Bulgaria. S-a construit putin dupa 1989, iar noile constructii pot fi contestate din punct de vedere estetic sau al protectiei mediului. Bulgarii de rand isi amintesc, in general, cu groaza de deceniul de dupa 1989. Au existat doua perioade de hiperinflatie, in 1990-1991 si 1996-1997, care au distrus economiile multora si i-au saracit pe pensionari.
Criminalitatea organizata a crescut, adesea incurajata de nomenclatura Partidului Socialist (BSP). Rezultatul a fost pierderea increderii in politicieni si in justitie. Despartirea de simbolurile comuniste este inceata si incompleta. Blagoevgrad, un centru regional care unde isi are sediul, inca din 1991, Universitatea Americana, poarta inca numele fondatorului Partidului Comunist, iar orasul industrial Dimitrovgrad poarta numele primului lider comunist al tarii. Monumentele epocii socialiste domina inca peisajul urban, iar soarta lor divizeaza in continuare societatea.
Dosarele politiei secrete raman o problema la fel de exploziva in prezent, ca si in 1990. Dupa ani de delibe





