Bulgarii si nostalgia comunismului

Aceasta tendinta pare sa contrazica o alta concluzie a sondajului Mediana. Doar 19% dintre cei chestionati se considera saraci, in timp ce aproape 40% spun ca sunt instariti sau ca “nu au probleme materiale”. Cresterea nivelului de trai in Bulgaria pare, in mod paradoxal, sa mearga mana in mana cu o nostalgie mai mare fata de socialism.

Bulgaria a avut poate cea mai sangeroasa trecere la regimul comunist, fortele nationale si democratice fiind eliminate. Dar aceasta represiune dura a fost urmata de trei decenii de crestere a nivelului de trai si imbunatatire a infrastructurii. De la o populatie agrara in proportie de 76% in 1946, Bulgaria a ajuns la o populatie preponderent urbana (73%) in 1989. Zonele urbane si infrastructura construite in perioada comunista inca definesc modernitatea in Bulgaria. S-a construit putin dupa 1989, iar noile constructii pot fi contestate din punct de vedere estetic sau al protectiei mediului. Bulgarii de rand isi amintesc, in general, cu groaza de deceniul de dupa 1989. Au existat doua perioade de hiperinflatie, in 1990-1991 si 1996-1997, care au distrus economiile multora si i-au saracit pe pensionari.

 Criminalitatea organizata a crescut, adesea incurajata de nomenclatura Partidului Socialist (BSP). Rezultatul a fost pierderea increderii in politicieni si in justitie. Despartirea de simbolurile comuniste este inceata si incompleta. Blagoevgrad, un centru regional care unde isi are sediul, inca din 1991, Universitatea Americana, poarta inca numele fondatorului Partidului Comunist, iar orasul industrial Dimitrovgrad poarta numele primului lider comunist al tarii. Monumentele epocii socialiste domina inca peisajul urban, iar soarta lor divizeaza in continuare societatea.

Dosarele politiei secrete raman o problema la fel de exploziva in prezent, ca si in 1990. Dupa ani de delibe

rari, in 2007 a fost infiintata o comisie parlamentara care, pana la sfarsitul anului, a facut publice numele a 20 de persoane care au fost asociate cu politia secreta si ocupa functii importante astazi, inclusiv al presedintelui Gheorghi Pirvanov.

Sondajul Mediana arata aparitia a doua Bulgarii. Una este cea tanara, urbana, non-roma, creata de cei 50% dintre tinerii de 18-35 de ani, care au calculatoare si acces la internet si de cei 30% dintre tinerii absolventi de facultate care vorbesc o limba occidentala. Cealalta Bulgarie este formata din cei “ramasi pe dinafara”, adica un sfert din tineretul bulgar, inclusiv cei 10% care nu au niciun fel de educatie. Acest grup este format in mare parte din tineri de etnie roma.

Influentul sociolog Andrei Raicev spune ca Bulgaria este amenintata de marginalizarea anumitor grupe de populatie, mai degraba decat de o saracie generala. In timp ce un sfert dintre tineri nu pot fi angajati, pentru ca nu au nicio calificare, tara se confrunta cu o lipsa acuta de personal in constructii si turism, iar guvernul a preferat sa faca strategii pentru aducerea de imigranti care sa ocupe posturile vacante pe piata muncii. In decembrie, guvernul a facut public un plan prin care vrea sa acorde carte verde etnicilor bulgari care traiesc in tari din afara Uniunii Europene, ceea ce le-ar permite acestora sa lucreze in Bulgaria, dar nu si sa calatoreasca liber in celelalte state membre UE. Modernizarea si despartirea de trecutul comunist raman contradictorii si incomplete in Bulgaria, la un an dupa aderarea acesteia la UE. Acest lucru pune in evidenta fundatia instabila a actualei orientari occidentale a tarii, stabilitatea democratica si cresterea economica.