Bursa de Valori Bucureşti cere emitenţilor, care vor sa fie tranzacţionaţi la prima categorie, capital propriu sau media capitalizării pe ultimile 6 luni de 30 de milioane de euro. Însă, nivelul este dublu faţă de cerinţele bursei din Atena, şi triplu faţă de bursele din Budapesta şi Sofia. La acest capitol bursa poloneză are nivelul cel mai scăzut, de doar 2,5 milioane de euro.
În schimb, conform datelor de pe site-ul oficial, Bursa din Varşovia se află pe primul loc în Europa, pentru numărul de IPO-uri realizate în 2008. Comparativ cu Bursa de Valori Bucureşti, unde au fost efectuate doar 4 oferte publice iniţiale, bursa poloneză a reuşit performanţa de a realiza 82 de astfel de operaţiuni, prezenţa statului în acţionariatul bursei contribuind semnificativ.
Celelalte criterii pe care le solicită Bursa de la Bucureşti, pentru admiterea la categoria superioară de tranzacţionare, sunt similare sau chiar mai accesibile faţă de pieţele din regiune. 4 din cele 5 burse analizate optează pentru un nivel al free-floatului sau acţiunilor liber tranzacţionabile de 25%. Şi aici bursa poloneză se remarcă prin cel mai redus nivel de 15%.
La criteriul de dispersie a acţiunilor, BVB se află pe acelaşi nivel cu bursa greacă, impunând o structură de minim 2000 de acţionari. În plus, pentru emitenţii care doresc tranzacţionarea la Atena, niciun acţionar nu trebuie să deţină peste 2% din capitalul social.
