Dobânzile de pe piaţa monetară interbancară sunt în scădere de la începutul acestui an. Cotaţia pentru depozitele atrase de bănci (ROBID) overnight a căzut la 1,76% pe 16 ianuarie 2012 de la 4% la sfârşitul anului 2011. Cotaţia ROBOR a căzut la 2,26% overnight de la 4,53% la sfârşitul anului trecut. ROBOR la trei luni şi ROBOR la şase luni, indicatori relevanţi pentru creditele oferite populaţiei, au coborât la 5,41%, respectiv 6,13%, de la 5,98%, respectiv 6,46%.
La începutul anului 2011 s-a observat o scădere similară a dobânzilor în piaţa interbancară.
Băncile au tranzacţionat pe 13 ianuarie 2012 1,146 miliarde de lei la 2,46% pe an, volum în creştere faţă de sfârşitul anului trecut şi la o dobândă în scădere de la 5%.
În acelaşi timp, băncile au luat luni 3,35 miliarde de lei de la BNR
Banca Naţională a României a tăiat dobânda cheie de la 6,25% la 5,75%, în doi paşi în noiembrie şi ianuarie, pe fondul scăderii ratei inflaţiei, ceea era de aşteptat să ducă şi la o reducere a dobânzilor în piaţă, deşi nu atât de abruptă.
„Reducerea dobânzilor la lei nu pare sa fie o evoluţie conjuncturală, pe termen scurt, de aceea este de aşteptat ca scăderile recente de pe piaţa interbancară să fie încorporate în strategiile de preţ ale băncilor. Primii afectaţi vor fi clienţii mari, de exemplu investitorii instituţionali sau marile companii, care au acces indirect la piaţa interbancară prin intermediul instituţiilor de credit. Abia într-o a doua fază vor fi vizate dobânzile oferite pentru economiile populaţiei”, spune Ciprian Mihai, Head of FX and derivatives department la Volksbank.
„Cea de-a doua reducere a dobânzii de politică monetară operată de BNR a determinat o schimbare a aşteptărilor pe piaţa interbancară: în prezent, cei mai mulţi participanţi pe piaţa se aşteaptă la continuarea reducerilor de dobândă, de aceea dobânzile au scăzut cu mai mult decât cele 0,5 puncte procentuale – cât reprezintă reducerile dobânzii de politică monetară operate de BNR”, adaugă Ciprian Mihai.
Bogdan Spuza,director Marketing si Segmente in cadrul Diviziei de Retail a UniCredit, spune că o mare parte din lichditatea de acum vine şi din cheltuielile statului de la sfârşitul anului trecut, când se fac cele mai multe plăţi anuale.
„Sunt două cauze majore: una recurentă - lichiditate injectată în economie de MFP în decembrie 2011, când cheltuielile bugetare au fost, probabil, de circa 1% din PIB, şi una aparută de la finele lunii noiembrie 2011 - lichiditate injectată săptămânal de BNR prin operaţiuni repo. Lichiditatea este plasată de bănci ieftin, dar pe termen foarte scurt. Ca dovadă, dobânda medie la tranzacţiile de pe piaţa monetară este apropiată de ROBOR overnight. Tăierea dobânzii de politică monetară a avut cu siguranţă un impact asupra ratelor dobânzilor interbancare, mai ales că reducerea dobânzii a fost dublata de operaţiuni repo. Băncile care iau bani de la BNR fie nu au acces la piata monetară, fie doresc să-şi suplimenteze resursele pentru a investi în alte plasamente, de exemplu titluri de stat.”, spune acesta.
O parte din banii din piaţă se vor întoarce la stat sub formă de taxe şi impozite, spune Spuza, astfel că nu se ştie dacă situaţia de lichiditate abundentă va persista. Altă situaţie în care lichiditatea din piaţă s-ar putea diminua şi dobânzile ar putea creşte din nou ar putea fi reapariţia presiunilor puternice de depreciere a leului.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
