Creșterea datoriei publice este cauzată de faptul că statul român consumă din ce în cel mai mulți bani și din această cauză nu reușește să își acopere cheltuielile din surse proprii. Pe lângă faptul că suntem primii în UE la viteza creșterii datoriei în PIB, mai și plătim împrumuturile contractate la costuri uriașe. De exemplu, Ministerul Finanţelor a împrumutat recent 3 miliarde de euro de pe pieţele externe, din care 1,35 miliarde de euro pe maturitatea de 30 de ani, 500 de milioane de euro pe 15 ani şi 1,15 miliarde de euro pe maturitatea de 7 ani. Aceasta este cea mai mare sumă luată până acum la o singură ieșire pe piețele externe. Banii vor fi utilizați pentru acoperirea cheltuielilor statului: plata altor datorii, plata salariilor, a pensiilor, a ajutoarelor, precum și pentru investiții. Prețul plătit pentru acești bani este însă foarte mare. Pentru împrumuturile la 7 și la 15 ani costurile sunt echivalente unui stat care are rating nerecomandat investitorilor, precum Grecia. Împrumutul la 30 de ani a fost mai scump, la 4,9%. Or, România a fost menținută de către Standard & Poor's la un rating favorabil. La aceste costuri se vor mai adăuga deprecierea leului în raport cu euro.
Cea mai mare rată a datoriei publice față de PIB la sfârșitul celui de-al patrulea trimestru al anului 2018 a fost înregistrată în Grecia (181,1%), Italia (132,2%), Portugalia (121,5%), Cipru (102,5%) și Belgia (102,0%). La polul opus, se situează Estonia (8,4%), Luxemburg (21,4%) și Bulgaria (22,6%). România se situează undeva la 35%.
Campionii Europei la viteza cu care acumulăm datorii
Publicat la 24.04.2019, 11:12:12
România ocupă primul loc în topul european al creșterii datoriei publice în PIB, conform datelor prezentate de Eurostat. În comparație cu al treilea trimestru al anului 2018, patru state membre au înregistrat o creștere a ponderii datoriilor la PIB la la sfârșitul celui de-al patrulea trimestru al anului 2018. În România s-au înregistrat creșterii ale ponderii cu 0,8 puncte procentuale, în Regatul Unit și Suedia, ambele cu 0,6 puncte procentuale, și Finlanda, cu 0,1 puncte procentuale. Malta a stagnat iar celelalte state au consemnat scăderi ale datoriei publice. Cele mai mari diminuări au fost înregistrate în Cipru (-7,6 pp), Irlanda (-4,0 pp), Portugalia și Belgia (ambele -3,3 pp).
Creșterea datoriei publice este cauzată de faptul că statul român consumă din ce în cel mai mulți bani și din această cauză nu reușește să își acopere cheltuielile din surse proprii. Pe lângă faptul că suntem primii în UE la viteza creșterii datoriei în PIB, mai și plătim împrumuturile contractate la costuri uriașe. De exemplu, Ministerul Finanţelor a împrumutat recent 3 miliarde de euro de pe pieţele externe, din care 1,35 miliarde de euro pe maturitatea de 30 de ani, 500 de milioane de euro pe 15 ani şi 1,15 miliarde de euro pe maturitatea de 7 ani. Aceasta este cea mai mare sumă luată până acum la o singură ieșire pe piețele externe. Banii vor fi utilizați pentru acoperirea cheltuielilor statului: plata altor datorii, plata salariilor, a pensiilor, a ajutoarelor, precum și pentru investiții. Prețul plătit pentru acești bani este însă foarte mare. Pentru împrumuturile la 7 și la 15 ani costurile sunt echivalente unui stat care are rating nerecomandat investitorilor, precum Grecia. Împrumutul la 30 de ani a fost mai scump, la 4,9%. Or, România a fost menținută de către Standard & Poor's la un rating favorabil. La aceste costuri se vor mai adăuga deprecierea leului în raport cu euro.
Cea mai mare rată a datoriei publice față de PIB la sfârșitul celui de-al patrulea trimestru al anului 2018 a fost înregistrată în Grecia (181,1%), Italia (132,2%), Portugalia (121,5%), Cipru (102,5%) și Belgia (102,0%). La polul opus, se situează Estonia (8,4%), Luxemburg (21,4%) și Bulgaria (22,6%). România se situează undeva la 35%.
Creșterea datoriei publice este cauzată de faptul că statul român consumă din ce în cel mai mulți bani și din această cauză nu reușește să își acopere cheltuielile din surse proprii. Pe lângă faptul că suntem primii în UE la viteza creșterii datoriei în PIB, mai și plătim împrumuturile contractate la costuri uriașe. De exemplu, Ministerul Finanţelor a împrumutat recent 3 miliarde de euro de pe pieţele externe, din care 1,35 miliarde de euro pe maturitatea de 30 de ani, 500 de milioane de euro pe 15 ani şi 1,15 miliarde de euro pe maturitatea de 7 ani. Aceasta este cea mai mare sumă luată până acum la o singură ieșire pe piețele externe. Banii vor fi utilizați pentru acoperirea cheltuielilor statului: plata altor datorii, plata salariilor, a pensiilor, a ajutoarelor, precum și pentru investiții. Prețul plătit pentru acești bani este însă foarte mare. Pentru împrumuturile la 7 și la 15 ani costurile sunt echivalente unui stat care are rating nerecomandat investitorilor, precum Grecia. Împrumutul la 30 de ani a fost mai scump, la 4,9%. Or, România a fost menținută de către Standard & Poor's la un rating favorabil. La aceste costuri se vor mai adăuga deprecierea leului în raport cu euro.
Cea mai mare rată a datoriei publice față de PIB la sfârșitul celui de-al patrulea trimestru al anului 2018 a fost înregistrată în Grecia (181,1%), Italia (132,2%), Portugalia (121,5%), Cipru (102,5%) și Belgia (102,0%). La polul opus, se situează Estonia (8,4%), Luxemburg (21,4%) și Bulgaria (22,6%). România se situează undeva la 35%.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
Newsletter zilnic money.ro
BET, curs valutar, știrea zilei — în 2 minute, înainte de 7:00.
