Decizia fără precedent a Standard&Poor’s de a tăia ratingul suveran al Statelor Unite a născut multe controverse. Prima întrebare care se pune este dacă SUA nu merită ratingul AAA, atunci cine îl merită? La urma urmei, America este cea mai mare economie din lume şi cel mai important actor pe scenele financiare. Cele mai mari companii din lume îşi au sediul în SUA, şi Bursa de la New York este cea mai mare din lume. Americanii dau în continuare lumii principala monedă de rezervă şi tranzacţie: dolarul. Este uimitor că datoria suverană a Americii nu mai este considerată de către cei de la S&P ca fiind una dintre cele mai sigure deţineri din lume, aşa cum era considerată până de curând.
Credibilitatea S&P e contestată
Primii care au reacţionat au fost cei de la Trezorerie – aceştia sunt anunţaţi cu 12 ore înainte de orice modificare a ratingului –, care au spus că au descoperit calcule greşite de nu mai puţin 2.000 de miliarde de dolari. Cei de la S&P au replicat mai târziu, spunând că au folosit alt scenariu pentru a evalua evoluţia datoriei publice, considerând că va creşte mai mult decât se arată în scenariul principal al Congresului. Apoi au luat de bun scenariul de bază al Comisiei de buget din Congres şi au spus că asta nu schimbă cu nimic decizia lor, spunând că lipsa de disponibilitatea politicului de a acţiona pentru reducerea datoriei este noul punct central.
Apoi s-a vorbit din nou despre rolul nefast al agenţiilor de rating în declanşarea crizei financiare, când au cotat cu AAA pachete de ipoteci ce s-au dovedit a fi fără valoare. Paul Krugman scrie că agenţiile de rating şi-au cam pierdut dreptul da a-şi da cu părerea, chiar dacă, în fond, au dreptate, şi se ia de greşelile "amatoreşti" din calculul S&P.
New York Times scrie pe larg despre mânia cauzată celor de la Washington de decizia S&P.
Să nu uităm că în Europa se discută despre justeţea cu care agenţiile de rating cotează statele încă de la începutul crizei datoriilor suverane. Europenii chiar au ameninţat că vor face o agenţie proprie care să cântărească aşa cum trebuie riscurile suverane, fără reaua intenţie a celor de peste Ocean.
Însă, cu toată acoperirea mediatică ce s-a dat acestui eveniment, investitorii vor şti dacă acţiunea S&P are vreo semnificaţie, dacă deciziile agenţiilor de rating s-au golit atât de mult de sens, dacă se poate trece peste un calcul greştit de 2.000 de miliarde de dolari. Momentan, SUA rămân cu ratingul maxim intact la celelalte două mari agenţii: Moody's şi Ftich.
În fond, ceea ce contează este dacă lumea îşi păstrează încrederea în datoria americană şi în dolar, când finanţele americane stau foarte prost. Şi asta se va vedea mai târziu în cursul anului, pentru că acum reacţia pieţelor va fi una de panică.
Ţările europene sunt ameninţate şi ele de tăieri
Un alt lucru care ar trebui să dea fiori reci Europei este acela că în curând şi statele de aici ar putea să mai piardă câte un A.
Finanţele Franţei nu arată prea bine în acest moment şi ţara este cotată cu AAA, alături de Germania, Olanda, Austria, Finlanda şi Luxemburg.
Franţa a înregistrat deficite semnificative în ultimii ani şi abia în 2013 are de gând să ajungă cu deficitul la 3%, în timp ce în acest an are o ţintă de 5,7%. Datoria publică a ţării este de aproximativ 85% din PIB. Dacă datoria ţării va fi văzută mai prost de către agenţii, dobânzile la împrumturi vor creşte.
În timp ce directorul executiv al PIMCO Mohamed El-Erian consideră că Franţa este candidatul perfect la downgrade, investitorul Jim Rogers vede Marea Britanie ca potenţială ţintă. Acesta spune că SUA trebuia retrogradată de mai demult, dar că este “o nebunie„ că britanicii au în continuare AAA. Rogers mai pune pe lista de downgrade şi Spania sau Belgia, şi se aşteaptă ca ţările vestice să pornească o nouă rundă de quantitative easing pentru a mişca economiile în suferinţă.
Marea Britanie avea o datorie publică de 80% din PIB la sfârşitul anului trecut şi un deficit bugetar de 10,4% din PIB.
Dar dacă britanicii au monedă proprie, statele din Zona euro depind de deciziile Frankfurtului. Să nu uităm că Franţa are a doua cotă de participare la fondul european de bailout (EFSF). Acesta este cotat în prezent cu AAA, însă o retrogradare a Franţei ar putea face finanţarea acestuia şi mai scumpă decât este în prezent.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
