De unde a plecat totul? Sa recapitulam. O italianca este ucisa, un rrom originar din Romania este suspectat de crima. In seara aceleiasi tragedii, guvernul italian se intruneste de urgenta si decide sa expulzeze infractorii apartinand statelor membre ale Uniunii Europene, cu trimitere clara la Romania (vezi declaratiile “Romania trebuie sa respecte regulile, daca vrea sa faca parte din Europa”).
Pleaca primele avioane din Italia cu destinatia Bucuresti, care ne aduc acasa infractorii. Fotbalistii romani, pana ieri idolatrizati de publicul italian, sunt azi “tigani”. Romanii renunta la planurile de vacanta in Peninsula, destinatie pe care o considera acum periculoasa pentru siguranta lor. Romanii se simt nedreptatiti de faptele reprobabile ale etniei rrome, pata pusa de Occident pe obrazul Romaniei.
Toate plecand de la un caz de crima, care oricat de tragic si emotionant este, sa nu uitam ca se poate intampla oriunde. In Romania, au fost crime savarsite de italieni, insa romanii nu au gasit in aceste cazuri particulare resursele pentru o ura desfranata la adresa unei natii. Emotia vie a italienilor, plecata de la un caz de crima, riposteaza acum prin litera de lege. Italia este tara de care se leaga speranta scaparii de saracie a sute de mii de familii de romani. Italia, nu Romania. In Romania, de asemenea, alte mii de romani au patroni italieni. La capatul celalalt, italienii au la dispozitie o forta de munca ieftina atat in Peninsula, cat si in Romania. Italia are interese puternice de afaceri in Romania. Cu alte cuvinte, romanii au pus si ei umarul la profitul marilor companii italiene, de la Pirelli, Agip, Magnetto Wheels pana la Enel.
Cat de departe va merge flacara iscata de un caz de crima din conexiunile care acum leaga cele doua natii? Dincolo de emotii, exista un comert bilateral puternic de miliarde de euro, investitori si chiar industrii care se sprijina pe aceasta relatie bilaterala.
