Efectul cheie al conflictului din Ucraina asupra economiei României va fi predominat de creșterea mai slabă în UE, prețuri mai mari la mărfuri, încrederea mai slabă a întreprinderilor și a consumatorilor și reducerea investițiilor private, susține S&P, care ne-a menținut ratingul la BBB- cu perspectivă stabilă.
- Angajamentul continuu față de o agendă fiscală echilibrată și credibilă va fi crucială pentru sprijinirea redresării economice și pentru a menține încrederea pe piața financiară.
1.România are cea mai lungă graniță terestră cu Ucraina dintre toate țările NATO. S&P crede că vor fi efecte economice directe având în vedere legăturile comerciale limitate atât cu Rusia cât și cu Ucraina. Exporturile de bunuri către Rusia, Ucraina și Belarus reprezentau împreună aproximativ 2,5% din total înainte de pandemie.
Astfel, creșterea PIB-ului României în 2022 va avea de suferit din mai multe motive:
- Conflictul din Ucraina și efectul asupra prețurilor globale ale mărfurilor și încrederii sectorului privat vor slăbi ceea ce părea a fi o perspectivă puternică de creștere în zona euro, partenerul cheie al României. Acum estimăm că zona euro va crește cu 3,2% în acest an, comparativ cu proiecția anterioară de 4,4%.
- Creșterea prețurilor la alimente, carburanți și energie se va adăuga la nivelurile deja ridicate ale inflației din România în următoarele luni, depășind efectele dezinflaționiste ale unei recente extinderi a plafonului la prețurile la energie electrică și gaze naturale pentru gospodării, scăzând în cele din urmă salariile reale și venitul disponibil.
- Partea pozitivă: România este una dintre țările europene autosuficiente în ceea ce privește producția de energie, având o poziție favorabilă în adaptarea la potențiala întrerupere a legăturilor comerciale energetice.
- Incertitudinea creată de conflict va afecta încrederea mediului de afaceri în România, ceea ce va slăbi perspectivele pentru investițiile private, mai ales dacă conflictul persistă.
2. Conflictul Rusia-Ucrainava avea efecte considerabile asupra economiei României. În consecință am redus proiecția privind creșterea PIB-ului pentru 2022 cu 2,6 puncte procentuale, la 2,1%. Pentru 2023 se așteaptă la o creștere de 4,5%.
Noile probleme pe partea ofertei și prețurile mai ridicate la energie și alte mărfuri vor pune presiune asupra nivelului deja ridicat al inflației și vor slăbi încrederea investitorilor și consumatorilor, va scădea cererea externă din partea partenerilor comerciali ai României din zona euro.
3. De asemenea, S&P a crescut semnificativ prognoza inflației medii anuale la 9% pentru 2022, reflectând prețurile mai mari la alimente și combustibili, ambele componente fiind exacerbate de conflictul din Ucraina, depășind efectele dezinflaționiste ale prelungirii cu un an a plafoanelor la prețul energiei electrice și gazelor naturale pentru gospodării.
4. Șocurile economic și de securitate externe în urma conflictului sunt greu de cuantificat, mai ales că ele sosesc înainte ca economia să aibă șansa de a se recupera pe deplin în urma pandemiei.
În opinia noastră, cu cât conflictul persistă mai mult, cu atât se va vedea mai mult în PIB și cu atât provocarea de a controla inflația va fi mai mare.
Scenariul alternativ al unui conflict mai larg între NATO și Rusia ar duce aproape sigur la presiuni substanțiale asupra economiei, balanței de plăți și proiecțiilor fiscale.
5. Până la finalul lunii martie, aproximativ 500.000 de ucraineni au trecut granița României, din care înțelegem că majoritatea se află în tranzit către alte țări, iar aproximativ 80.000 de refugiați s-au stabilit în România, adăugând 0,5% la populație.
Dacă va continua conflictul, este posibil ca aceste cifre să crească. Până acum, cetățenii români și ONG-urile au suportat o mare parte din costul găzduirii refugiaților, deși pe 4 aprilie, Consiliul European a autorizat redirecționarea fondurilor de coeziune UE și altor fonduri pentru finanțarea asistenței acordate refugiaților.
Chiar și așa, cheltuielile aferente locuințelor și serviciilor sociale ale României ar putea fi de 1% din PIB în 2022 dacă va continua conflictul (deși fonduri europene suplimentare de compensare ar putea veni).
Cheltuieli suplimentare sunt alocate pentru facilitarea intrării pe piața muncii a refugiaților care rămân în România.
Împreună cu planurile oficiale de creștere a cheltuielilor de apărare, acest lucru va pune presiune suplimentară asupra cheltuielilor bugetare ale României. S&P estimează un deficit bugetar de 6% din PIB în 2022.
Ne așteptăm ca șocul pe termen scurt să întârzie consolidarea fiscală a Guvernului până în 2023, în ipoteza în care conflictul se va stabiliza până la finalul acestui an.
