Mai sunt vizate 150 de mari companii şi alte 2.000 din Prahova şi Braşov. Acţiunile fac parte din strategia din acest an pentru combaterea evaziunii fiscale, estimată la circa 100 miliarde lei anual de experţii Consiliului Fiscal

 

Reporter: Multe din prevederile Codului de procedură fiscală – inclusiv rambursarea TVA cu control anticipat - pornesc de la premisa vinovăţiei contribuabililor care, din această cauză, reclamă dificultăţi în relaţia cu ANAF.


Gelu Ştefan Diaconu: Este o greşeală că legea porneşte de la premisa vinovăţiei, în felul acesta se îngreunează şi activitatea noastră, şi cea a contribuabililor. Am luat decizia pentru că deconturile sub 45.000 lei înseamnă doar 5% din suma totală cerută de companii pentru rambursare. Din 5%, să spunem că 1% ar fi cereri frauduloase, ceea ce înseamnă foarte puţin valoric şi nu justifică efortul enorm al administraţiei fiscale de verificare.

 

Reporter: În privinţa controalelor, Curtea de Conturi a scris, în ultimul raport, că nu există reguli unice. Veţi schimba abordarea?


Gelu Ştefan Diaconu: Este o constatare corectă a Curţii de Conturi, dar nu poate fi rezolvată peste noapte. Controalele ulterioare pentru rambursările sub 45.000 lei vor fi la maximum 15%-20% dintre contribuabilii care au primit sumele.  Însă va fi o măsură care va debloca inspecţia fiscală, iar din al doilea semestru, jumătate din capacitate va fi disponibilă pentru inspecţiile de fond.


Reporter: De ce spun unele companii că primesc multe controale, în timp ce altele nu sunt căutate niciodată de ANAF?


Gelu Ştefan Diaconu: Avem foarte mulţi agenţi economici care nu au fost controlaţi niciodată, inclusiv la marii contribuabili. În perioada imediat următoare, vom face inspecţii la circa 150 de mari contribuabili care nu au fost niciodată controlaţi. A doua direcţie de control va fi în zona agenţilor economici mijlocii şi mici din Bucureşti-Ilfov, care reprezintă marea problemă a ANAF pentru că 70% din veniturile bugetare provin de la aceste două categorii, în timp ce celelalte regiuni reprezintă restul. În Bucureşti-Ilfov avem 2.100 de salariați, pe când necesarul ar fi cu mult mai mare, mai ales dacă ne raportam la numărul de personal al celorlalte șapte regiuni, numărul de personal este relativ suficient. Urmează să facem detaşări din provincie, să aducem minimum 400 de inspectori pentru a spori capacitatea de control în Bucureşti-Ilfov. Lipsa personalului necesar în anumite zone a însemnat controale mai puţine, în timp ce, în ţară, fiind relativ destui inspectori, s-a creat impresia că unii sunt controlaţi mai mult. În al doilea semestru, agenţii economici din Bucureşti-Ilfov vor simţi o presiune teribilă, atât în ceea ce privește controalele făcute de angajații Direcției de Antifraudă, cât și de inspecțiile fiscale de fond. În opinia mea, situaţia din Bucureşti-Ilfov este scăpată de sub control. Este vital să eliminăm evaziunea din această zonă.

 

 

Interviul integral pe capital.ro