Casa Espana by Alioli, modelul latin de a mânca la restaurant

Cine nu-și aduce aminte de Sangria, faimosul restaurant de pe Căderea Bastiliei? Nu cred că atât de mâncarea lor, care era bună pentru vremea ei, nimic de zis, cât de acoperișul lor retractabil, nemaivăzut și nemaiauzit până atunci în București. Ani lungi de zile acest restaurant a fost una dintre mândriile peisajului gastronomic local. Apoi au venit alții în locul lor, Galletto, care au început binișor și au sfârșit ca o cantină, după o vreme mult mai scurtă. Chiar mă gândeam ce se va întâmpla cu frumoasa clădire, când am văzut scris pe ea Casa Espana by Alioli. Știind bine cine sunt Alioli și Sorin Barbu, m-am bucurat, eram convins că locul va reveni la faima lui de la începuturi, și poate că încă și mai mult. Au deschis de curând, de câteva zile, așa că m-am grăbit să ajung la ei. Am regăsit marele salon-terasă de le etaj așa cum îl știam, însă acum văruit cu alb, nu cu galben, doar capitelurile coloanelor lăsându-le în altă culoare. Marii palmieri și plantele tropicale la locul lor, desigur. Mobilier de lemn, de terasă, un mic shop cu produse spaniole într-un capăt. Lucrurile stau așa cu restaurantele lui Sorin Barbu: La Pescaderia, pescăria lui cu bistrou din Pipera, e acum doar magazin de pește, pandemia l-a obligat să-și reorienteze businessul din mers. La Finca by Alioli, de peste drum de Casa Espana, e închis până în primăvară pentru renovare, așa că au trecut totul către noul restaurant, cu meniu, bucătărie, personal cu tot. Și pe clienți, desigur, fiindcă atunci când aceștia sună acum să facă rezervare la La Finca, pac! surpriza cu noul restaurant de peste drum, către care sunt îndrumați… Despre mâncarea de la La Finca by Alioli am tot scris, despre serviciul lor le fel, așa că nu e nimic de repetat aici. Articolul integral pe restocracy.ro