Această clădire monument istoric, cu 30 de camere şi opt băi, pe un teren de 682 de metri pătraţi, păstrează semnele unei epoci de modernizare şi înflorire economică a Bucureştiului.
Modelul francez s-a impus atunci ca principal reper în arhitectură. Limba franceză a devenit emblema păturilor sociale cultivate, iar călătorii străini erau plăcut impresionaţi de un Bucureşti care se desprindea treptat de Orient şi Balcani, pentru a se lega de Europa prin modelul cultural francez.
Influenţe franceze se regăsesc şi în stilul arhitectural al casei negustorului Dimitrie Petrescu, ridicată la intersecţia a două artere de-a lungul cărora s-a scris istoria Bucureştiului.
La exterior, clădirea păstrează intacte toate elementele arhitecturale, în special detaliile decorative aplicate pe frontoanele ferestrelor.
