Cursul valutar pare că s-a stabilizat, cel puțin temporar. Euro a rămassub pragul psihologic de 5,10 lei, însă această aparentă calmare a pieței valutare a avut un preț considerabil.
Potrivit estimărilor realizate de analiștii grupului bancar ERSTE și citate de ProTV, Banca Națională a României ar fi cheltuit aproximativ 6 miliarde de euro din rezerva valutară pentru a proteja leul de o depreciere și mai accentuată. Asta înseamnă că banca centrală a sacrificat aproape 10% din rezervele valutare totale ale țării, în încercarea de a opri cursul euro de la a trece de noi maxime istorice.
Intervenție masivă pe o piață instabilă
Raportul realizat de ERSTE privind economiile Europei Centrale și de Est a evidențiat România drept un caz special, în contextul tensiunilor politice și al incertitudinii economice.
După demisia Guvernului, leul a intrat într-o spirală descendentă alimentată de ieșiri masive de capital și pierderea încrederii investitorilor în stabilitatea politică și economică a țării. În acel moment, BNR a intervenit agresiv în piață: a vândut euro și a cumpărat lei pentru a stimula cererea de monedă națională și a o întări în fața presiunilor de depreciere.
Chiar și așa, euro a urcat săptămâna trecută până la 5,12 lei — un nivel care reflectă intensitatea tensiunilor din piață. Intervenția BNR a reușit, totuși, să stabilizeze cursul în jurul valorii de 5,10 lei în ultimele zile.
Oficialii băncii centrale confirmă intervențiile, dar refuză să divulge sumele implicate. Purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu, a declarat tranșant că „a fost o săptămână foarte agitată, cu ieșiri de capital semnificative”, respingând ideea că banca centrală ar fi simulat intervenția. „Nu putem face publice sumele pe care le utilizăm, tocmai pentru a nu ne arăta armele”, a precizat acesta.
Sacrificiu de 10% din rezerva valutară
Dacă estimarea ERSTE se confirmă, cele 6 miliarde de euro folosite pentru apărarea cursului reprezintă un efort fără precedent în ultimii ani. În mod normal, rezervele valutare ale României se situează în jurul a 60 de miliarde de euro.
A sacrifica 10% din această sumă într-un interval scurt de timp este o decizie care arată cât de mare a fost presiunea pe curs și cât de serios este pericolul pierderii controlului asupra leului.
Christian Năsulea, profesor de economie la Universitatea din București, subliniază dimensiunea intervenției: „Este foarte mult. Însă nu ar fi prima oară când au existat astfel de intervenții.
Problema reală este pierderea încrederii, atât din partea românilor, cât și a investitorilor străini, în potențialul leului de a-și menține valoarea pe termen mediu.” În esență, o intervenție de această amploare poate fi justificată doar dacă se reușește reconstruirea încrederii în economie. În caz contrar, piața ar putea cere și mai multe sacrificii în viitor.
Inflația și prețurile continuă să apese bugetele
Pe lângă presiunea pe curs, românii resimt tot mai acut efectele inflației. Deși rata anuală a inflației a stagnat în aprilie la 4,9%, potrivit Institutului Național de Statistică, multe prețuri au continuat să crească.
În special la alimentele de bază, consumatorii plătesc mai mult pentru fructe și legume proaspete, dar și pentru ulei, carne, unt și brânzeturi. Singurele excepții notabile sunt zahărul și cartofii, care au înregistrat ușoare ieftiniri.
Inflația nu se oprește însă doar la produsele alimentare. Serviciile contribuie și ele semnificativ la menținerea unui nivel ridicat al prețurilor: biletele de tren, de exemplu, s-au scumpit cu aproape 17%, iar tariful la energia termică a crescut cu peste 13%. De asemenea, se înregistrează scumpiri la medicamente, detergenți, dar și la cărți și alte produse de larg consum. În acest peisaj, carburanții fac notă discordantă, cu o ușoară scădere de preț, insuficientă însă pentru a contrabalansa restul creșterilor.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
