Cât costă stresul?

O întrebare simplă, dar care are mai multe răspunsuri. Stresul are costuri ascunse: iată care sunt și ce poți să faci pentru a ameliora efectele sale atunci când contează.

Cu toții știm că stresul cauzează anxietate, depresie și tot felul de probleme psihice care, pentru persoanele care le conștientizează, creează cheltuieli în plus pentru a le gestiona: terapie, medicamente, masaje, produse pentru relaxare (cum ar fi uleiuri pentru aromaterapie, lucruri de pe passionlab.ro etc.). Vom face o categorisire a cheltuielilor produse de stres.

Cheltuieli directe:

• Terapie sau consiliere psihologică
• Medicamente, prescripții etc.
• Servicii medicale (stresul cauzează probleme la stomac, dureri de cap ș.a.m.d.)
• Masaje și terapii alternative
• Produse de relaxare și auto-îngrijire

Epuizarea psihică duce la îmbolnăviri. Practic, stresul ne costă din ce în ce mai mult, în funcție de cum îl gestionăm. De aceea, trebuie să încercăm să ajungem la un echilibru: să avem timp pentru viață personală, să impunem limite la muncă și să ne rămână timp și pentru familie, cumpărături și treburi casnice. Ironic este că, încercând să obținem acest echilibru, tot ne stresăm. Cam dezolant, nu-i așa?

Cheltuieli indirecte, la care nu ne prea gândim:

• Productivitate scăzută (atenție, șefi!)
• Relații tensionate
• Decizii financiare proaste
• Performanță academică scăzută, în cazul studenților
• Pierderea oportunităților
• Comportamente nesănătoase

La câteva din aceste puncte, avem câteva lucruri de dezvoltat, începând cu ultimul. Comportamentele nesănătoase includ abuzurile de substanțe, mâncatul compulsiv, emoțional sau în exces, escapismul obsesiv, lipsa cronică de somn, doom scrolling, izolare socială, neglijarea igienei personale și dependența de internet. Acestea sunt doar câteva exemple care ajung să ne coste atât psihic, cât și din punct de vedere financiar.

Pe urmă, avem de-a face cu performanța scăzută. Iar aici, acest punct ar fi de interes și pentru cei care sunt în poziții de lider, manager sau funcții executive, nu doar șefii. Indiferent că te afli chiar tu în această poziție sau nu, productivitatea scăzută a angajaților va afecta, după cum probabil știi deja, profitul firmei sau a companiei. Deci, stresul nu doar că ne afectează pe noi înșine, ci ajunge să impacteze chiar și tot ceea ce este în jurul nostru.

Cum să gestionezi stresul: ușor de zis, greu de făcut

Probabil cei care au ales deja să meargă la terapie vor cunoaște că gestionarea stresului și înlocuirea metodelor de coping nocive cu cele sănătoase este un proces de lungă durată. În plus, multe persoane neagă că ar avea această problemă.

Gestionarea stresului începe cu acceptarea. Trebuie să acceptăm că acest lucru ne afectează mai profund decât credeam. Metodele de autorelaxare dau roade doar pe moment. Atât timp cât cauza stresului rămâne și nu reușim să o eliminăm (sau cel puțin, să învățăm să îi facem față), ele sunt doar o cale de a ne menține pe linia de plutire.

În orice caz, stresul costă. Și costă mult. La urma urmei, datoriile stresului se iau “pe caiet” și nu se iartă. De aceea, ar fi înțelept să începem să plătim datoriile încet, încet.