Cat de competitiv mai este sistemul fiscal romanesc in Europa Centrala si de Est

Ministerul Finantelor a identificat, recent, 558 de taxe, impozite si tarife, din care doar 74 sunt de natura fiscala, iar restul sunt tarife nefiscale. Firmele din Romania fac 113 plati pe an pentru plata datoriilor, in timp ce in Cehia este nevoie de doar 12 pasi, in Ungaria – 14, Bulgaria – 17 si Polonia – 40. „Vom efectua o analiza cost/beneficiu referitoare la fiecare taxa si tarif in parte si vom decide oportunitatea mentinerii sau nu a acestora“, a declarat ministrul Finantelor, Gheorghe Pogea, care si-a propus ca pana la 31 martie sa inchida lista taxelor care trebuie eliminate. Finantele preiau astfel una dintre recomandarile mediului de afaceri, care a demonstrat, in cadrul proiectului „Guvernul Privat“ initiat de Business Standard, ca peste 80% dintre taxe aduc doar 5% din veniturile la buget, iar costurile de administrare depasesc de multe ori incasarile efective.
Reducerea numarului de taxe si impozite, alaturi de neimpozitarea profitului reinvestit sau introducerea unui impozit forfetar pentru anumite domenii, sunt singurele indicii pe care Gheorghe Pogea le-a dat pana acum cu privire la intentiile Guvernului de modificare a Codului Fiscal. Proiectul noului Cod urmeaza sa fie lansat in dezbatere publica in urmatoarele doua saptamani si se incadreaza in seria de schimbari fiscale care au loc, in aceasta perioada de criza, nu doar in Europa de Est, ci la nivel global.

„Tarile din intreaga lume iau masuri de ordin fiscal in vederea combaterii efectelor crizei financiare si economice globale. Daca ne referim doar la vecinii Romaniei, vedem ca Bulgaria a adoptat scutirea de impozit pe o perioada de cinci ani pentru investitii in regiuni defavorizate sau scutiri ori reduceri de impozite pe venit pentru familii tinere care platesc dobanzi la credite imobiliare. In Cehia, rata de impozit pe profit a fost redusa de la 21% la 20%, iar contributiile de sanatate au fost reduse. In Ungaria, o serie de masuri fiscale au fost propuse in vederea impozitarii consumului si nu a venitului, astfel incat vor fi reduse impozitul pe venit si contributiile sociale aferente“, a declarat Everard van Steenderen, partener taxe in cadrul firmei de consultanta Deloitte Romania.

Potrivit studiului „Tax Responses to The Global Economic Crisis“ al Deloitte, Marea Britanie a redus in perioada de criza cota de TVA de la 17,5% la 15% si a permis amanarea platii impozitelor pentru companiile cu pierderi, Olanda si Spania au introdus masuri stimulative referitoare la metode de amortizare accelerata pentru investitiile efectuate in 2009, iar Belgia a redus cota de TVA pentru constructiile de locuinte noi de la 21% la 6%.

„In cadrul planurilor anticriza propuse in Europa si SUA, politicile fiscale ocupa o pozitie-cheie. Scopul principal al acestor politici este de a lasa la dispozitia companiilor sau persoanelor fizice o cantitate cat mai mare de bani care sa asigure, pe de o parte, finantarea afacerilor si, pe de alta parte, sa incurajeze consumul“, explica Dan Schwartz, managing partner al Scot&Company Consulting. Acesta spune ca majoritatea tarilor din UE, inclusiv Bulgaria, Cehia sau Slovacia, introduc masuri simplificate de TVA si urgenteaza rambursarea TVA-ului de catre stat, iar in SUA masurile fiscale urmaresc stimularea afacerilor mici si mijlocii considerate un motor al economiei in vremuri de criza.

„Strategia fiscala a Romaniei, in momentul de fata, nu pare sa se bazeze pe identificarea de masuri pentru o mai buna finantare si cointeresare a mediului de afaceri, ci pe cresterea veniturilor la buget, in scopul pastrarii deficitului bugetar in limite cat mai reduse. Cresterea CAS-ului cu 3,3%, marirea inainte de termen a accizelor la tutun si bauturi alcoolice, precum si cresterea preconizata a impozitelor locale sunt incercari de a colecta cat mai mult, fara a tine seama de nevoile mediului de afaceri in confruntarea cu criza“, precizeaza acesta.

Modificarile fiscale pe care trebuie sa le decida Finantele sunt cu atat mai dificile cu cat incasarile la bugetul de stat au fost cu 8% mai mici dupa primele doua luni din 2009, decat in perioada similara a anului trecut. Pe de alta parte, exista temeri din partea analistilor si a mediului de afaceri ca incheierea unui acord cu Fondul Monetar International va atrage restrictii fiscale pentru Romania, la fel cum s-a intamplat in Ungaria. „Din moment ce economia Romaniei a intrat pe o panta descendenta, nu mai este posibila o relaxare a politicii fiscale pentru a contracara acest declin“, se spunea in raportul FMI dupa vizita anterioara la Bucuresti, in februarie. Totusi, unele voci cu experienta in negocierea cu FMI, cum este aceea a fostului premier Petre Roman, spun ca Fondul nu ar impune altceva decat atingerea tintelor de deficit, fara a decide si mijloacele prin care Guvernul Romaniei obtine acest lucru. „In principiu, ce facem cu taxele este doar treaba noastra. Dar totul depinde de cat de bine negociem termenii acordului“, explica acesta. Urmare a creditului extern contractat de la FMI, Ungaria a fost nevoita sa anuleze toate reducerile fiscale propuse pentru 2009, sa urce taxa pe profit de la 16% la 19% si sa creasca TVA-ul de la 20% la 23%.

„Romania nu are decat un punct tare in regiune – cota de 16% la impozitul pe venit. Aceeasi cota de 16% la impozitul pe profit este si ea un avantaj, dar nu atat de mare, deoarece sunt state care au cote comparabile sau chiar mai mici“, considera Gabriel Biris, avocat specializat pe fiscalitate. Rata este relativ redusa comparativ cu alte tari din ECE, ca, de exemplu, Slovacia 19%, Cehia 20% sau Polonia 19%. In schimb, punctele slabe ale Romaniei in regiune sunt mult mai multe, potrivit lui Biris – de la contributiile sociale mari si aplicabile la o baza de calcul neplafonata si pana la o legislatie fiscala care genereaza concurenta neloiala in piata imobiliara, atat in ceea ce priveste impozitarea castigurilor, cat si a impozitelor mari pe cladiri platite de companii. „O alta problema extrem de importanta o constituie slaba administrare fiscala, motiv pentru care evaziunea fiscala si schemele abuzive de evitare a platii impozitelor sunt la un nivel inacceptabil de mare“, arata Biris.

In opinia lui Marius Stancescu, presedinte al Riff Holding, printre minusurile Romaniei in context regional se numara: birocratia fiscala „infernala“, administrarea fiscala ineficienta, „care genereaza intarzieri majore in rambursarea taxelor datorate de stat“, existenta multor cheltuieli nedeductibile fiscal, „care cresc in mod alarmant baza de aplicare a cotei unice de taxare, precum si regimul foarte activ al controalelor fiscale de rutina sau inopinate“, cu toate ca fenomenul evazionismului fiscal ramane nepedepsit.

„Succesul unui sistem fiscal national este legat nu de suficienta banilor obtinuti in urma taxarii, ci de capacitatea sistemului de a dezvolta baza impozabila, de a stimula economia, de a reusi performanta sa taxeze national afaceri internationale, sa stimuleze interesul pentru investitii, sa creeze un mediu de afaceri deschis, prietenos, stabil. Veniturile bugetare sunt doar o consecinta! Ele sunt cu atat mai mari, cu cat afacerile sunt mai infloritoare“, explica Stancescu.

’Romania nu are decat un punct tare in regiune – cota de 16% la impozitul pe venit. Aceeasi cota de 16% la impozitul pe profit este si ea un avantaj, dar nu atat de mare, deoarece sunt state care au cote comparabile sau chiar mai mici.' Gabriel Biris managing partner Biris-Goran
’Strategia fiscala a Romaniei nu pare sa se bazeze pe identificarea de masuri pentru o mai buna finantare si cointeresare a mediului de afaceri, ci pe cresterea veniturilor la buget, in scopul pastrarii deficitului bugetar in limite cat mai reduse' Dan Schwartz managing partner al Scot&Company Consulting