Cât durează să trimiţi acasă un bugetar? Boc vrea să schimbe legea, deşi nu e nevoie

Specialiştii în dreptul muncii susţin însă că prevederea există deja, în Contractul Colectiv de Muncă (CCM), la nivel naţional. Astfel, potrivit articolului 43, alineatul 5 din CCM, unitatea poate acorda un concediu fără plată de maximum 15 zile pe an, cu avizul sindicatelor, în cazul în care este necesară reducerea sau întreruperea temporară a activităţii, cu obligativitatea reluării ei.

În ceea ce priveşte disponibilizarea celor aproape 9.000 de salariaţi din agenţiile guvernamentale şi din instituţiile din subordine, statul poate recurge la concedieri individuale sau colective, ambele variante fiind de lungă durată şi obligând angajatorul la plata unor drepturi de protecţie socială. “Specialiştii din Ministerul Muncii şi din cel de Justiţie vor studia, în această săptămână, cadrul legal şi modalităţile prin care se vor face concedierile, astfel încât să se respecte toţi paşii legali, inclusiv cu plata unor salarii compensatorii. Orice salariat are dreptul de a acţiona statul în judecată dacă se consideră nedreptăţit, de aceea Guvernul trebuie să se asigure că ia o decizie legală”, a spus pentru Business Standard secretarul de stat din Ministerul Muncii Valentin Mocanu. Potrivit acestuia, în fiecare instituţie de stat în care se vor face concedieri vor avea loc discuţii cu reprezentanţii salariaţilor, pentru a se stabili criteriile după care se vor face disponibilizările. “Se va ţine cont de competenţă, de situaţiile în care se cumulează pensia cu salariul, de cele în care ambii soţi lucrează la stat sau de cazurile în care un salariat este unic întreţinător al familiei. În ceea ce priveşte salariile compensatorii, acestea se vor acorda în situaţiile în care au fost prevăzute în acordurile semnate între cele două părţi”, a mai spus Mocanu.

Anca Grigorescu, partener la firma de avocatură bpv Grigorescu, consideră că, indiferent de modalitatea pe care statul o va alege pentru concedierea salariaţilor, aceasta va costa bani şi timp. “În cazul concedierilor individuale, salariaţilor trebuie să li se acorde un preaviz de 20 de zile lucrătoare şi, eventual, plăţi compensatorii, dacă se ajunge la un acord cu sindicatele, de cel puţin un salariu. Dacă se ia în calcul varianta concedierilor colective, procedurile vor dura cel puţin două luni şi jumătate, pentru că instituţia respectivă trebuie să facă notificări cu cel puţin 45 de zile înainte, consultări cu sindicatele sau să propună salariaţilor programe de formare profesională”, a explicat Anca Grigorescu. În ambele cazuri, statul trebuie să plătească salariaţilor ajutor de şomaj. Pe lângă concedierea celor 9.000 de salariaţi din insituţiile centrale, statul pregăteşte şi o redimensionare a structurilor funcţionarilor publici locali, în urma căreia s-ar realiza economii la bugetul de stat, în primă fază, de peste 125 mil. euro.

Vicepremierul Dan Nica a declarat ieri, la întâlnirea cu autorităţile locale, că instituţiile care nu doresc să-şi reducă schema de personal nu vor mai beneficia de fonduri de la bugetul de stat pentru funcţionare sau pentru investiţii, începând cu anul 2010. Ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea, a afirmat, totodată, că România trebuie să reducă cheltuielile cu personalul de la 9% la 6% din PIB, în şase ani. “Asta nu înseamnă că nu vor creşte salariile celor care rămân, dar, în aparatul de stat, trebuie să rămână doar atâţi angajaţi câţi este nevoie, care să ofere servicii de calitate şi să fie bine plătiţi”, a spus Pogea. Liderii autorităţilor locale au discutat despre posibilitatea reducerii personalului din primării, consilii locale şi judeţene în funcţie de numărul cetăţenilor pe care acestea le deservesc.