Cât timp pierd în trafic românii fără girofar

Circulând în medie cu 65 de kilometri la oră, distanţa Bucureşti-Cluj, adică 465 de kilometri, poate fi parcursă în cel puţin şapte ore. Dacă s-ar circula cu viteza medie de pe drumurile europene, adică 100 de kilometri pe oră, aceeaşi distanţă ar fi străbătută în patru ore. În timp ce românul obişnuit parcurge această distanţă între şase şi opt ore, demnitarii au la dispoziţie între două şi patru ore pentru acelaşi traseu, pentru că fie se deplasează fie cu elicopterul, fie folosesc limuzina cu girofar. Elicopterul ar putea fi mijlocul de transport ales ieri de premierul Emil Boc, care în jumătate de zi a reuşit să ajungă de la Bucureşti la Cluj, să treacă prin Sibiu, să facă o inspecţie la autostrada Transilvania şi apoi la centura ocolitoare a municipiului Cluj-Napoca. Dacă nu ar fi folosit elicopterul, atunci premierul ar fi pierdut pe drum cel puţin o zi.

“Un zbor cu elicopterul din Bucureşti până la Cluj şi de acolo la Sibiu durează aproximativ o oră şi treizeci de minute. Noi nu am lucrat până acum cu oficiali din partea statului, ci cu oameni de afaceri, care plătesc 1.500 de euro pentru ora de zbor”, a declarat pentru Business Standard Ion Drăgănescu, general manager Special Air Services (SAS).

Oficialii pot închiria aeronave Tarom

Când vine vorba de delegaţii din care fac parte mai mulţi oficiali, se pot închiria aeronave de dimensiuni mai mari sau aceştia pot circula cu avioanele TAROM, compania naţională de transport aerian. “Un simplu autoturism străbate în prezent distanţa dintre Bucureşti şi Cluj în aproximativ şase ore, din cauza stării proaste în care se află şoselele. Dacă ar fi să luăm în calcul un autocar, putem vorbi de şapte-opt ore. De altfel, acesta este motivul pentru care turismul local este slab dezvoltat. Mulţi turişti nu aleg România din cauza drumurilor”, au declarat reprezentanţi din domeniu. În urma vizitei la autostrada Transilvania, Emil Boc a declarat că la 1 decembrie vor fi gata 40 de kilometri.

“Autostrada nu se va opri cu tronsonul Gilău-Câmpia Turzii. Lucrările vor continua”, a subliniat premierul. Construcţia la autostrada Transilvania a început în 2004, în baza unui contract de 2,2 miliarde de euro, însă un an mai târziu lucrările au fost întrerupte pentru reanalizarea contractelor. Ulterior lucrările au fost reluate, dar, din cauza termenului de finalizare, stabilit iniţial pentru anul 2012, a fost prelungit cu un an.

În ţările UE, media este de 100 km pe oră

Reprezentaţii companiilor de transporturi spun că, în următorii cinci ani, România nu va fi deloc avansată la capitolul “autostrăzi”, depărtându-se chiar de vecina ei, Bulgaria. “Dacă am avea autostrăzi, media pentru o oră ar fi de 100 kilometri. Infrastructura de la noi este însă foarte prost întreţinută, iar ritmul de lucrări la autostrăzi, foarte lent. Este greu de crezut că se va face ceva în următorii cinci ani”, a spus Radu Dinescu, secretar general al Uniunii Naţionale a Transportatorilor din România.

Acesta a explicat faptul că foarte important este ca România să fie legată de reţeaua europeană.

În ceea ce priveşte planurile de viitor, Radu Berceanu, care l-a însoţit pe Emil Boc în vizita de la Cluj, a reluat ideea proiectului autostrăzii care va lega Târgu Mureş de Iaşi, va avea o lungime de 308 kilometri şi care ar putea începe după 2012.

Până la noi “proiecte desenate pe hârtie”, România se poate “mândri” cu 281 kilometri de autostradă, ceea ce o aşează în coada ţărilor din regiune, aproape de Albania. Recent, Radu Berceanu a declarat că, în perioada 2007-2013, aproximativ 4,5 miliarde de lei sunt banii de la Uniunea Europeană pentru proiecte, la care se adaugă un miliard de euro contribuţia României. Din această sumă, circa 1,8 miliarde de euro sunt banii destinaţi autostrăzilor.