Potrivit lui Sorin Dimitriu, preşedintele CCIB, în România există aproximativ 110.000 firme care au o cifră de afaceri mai mică de 10.000 de lei şi un număr de 67.000 de salariaţi, prin urmare mai puţin de un salariat pe companie.
"Aceste firme, care au un salariat sau chiar nici unul sunt fie firme inactive, şi în acest context nu este eficient ca astfel de întreprinderi să fie supuse în continuare controlului, reglementărilor şi supravegherii, fie sunt companii care evită să-şi declare toate veniturile. Există întreprinderi care declară pierderi pe o perioadă cuprinsă de la trei la cinci ani", a declarat marţi secretarul de stat în Ministerul de Finanţe, Graţiela Iordache.
Potrivit datelor ministerului, sectoarele unde se înregistrează cele mai multe firme care merg în pierdere sunt comerţul cu amănuntul, comerţul cu ridicata, consultanţa, arhitectura, contabilitatea, sectorul imobiliar, ramuri ale economiei care, în timpul boom-ului economic al ultimilor ani, erau sectoarele cu un grad ridicat de profitabilitate.
Iordache a precizat că, la discuţiile privind introducerea impozitului forfetar, una dintre variante era renunţarea la acesta prin mărirea TVA-ului. În plus, potrivit preşedintelui CCIB, anul trecut peste 20% din produsul intern brut era reprezentat de economia subterană, evaziunea fiscală de la plata TVA-ului depăşind 20 de miliarde de lei.
