CCR analizează sesizarea președintelui Nicușor Dan privind modificările legii cultelor

Curtea Constituțională a României discută, luni, sesizarea transmisă de președintele Nicușor Dan în legătură cu modificările aduse legii privind libertatea religioasă și regimul cultelor. Președintele contestă atât forma de adoptare a actului normativ, cât și conținutul său, invocând mai multe articole din Constituție.

Curtea, chemată să decidă asupra clarității și legalității noilor prevederi

Curtea este sesizată cu o lege ce modifică Legea 489/2006, prin care este incriminată exercitarea fără drept a calității de „rabin, imam sau alte funcții clericale ori monahale”, la solicitarea cultelor. Legea extinde sfera subiectului infracțiunii deja prevăzute pentru preoți, fără a oferi, potrivit șefului statului, suficiente garanții de claritate și legalitate.

Președintele avertizează că prin formulările ambigue și lăsarea unor definiții în seama Secretariatului de Stat pentru Culte, se ajunge la stabilirea conținutului unei infracțiuni prin acte administrative și nu prin lege.

„Astfel, se creează posibilitatea Secretariatului de Stat pentru Culte să stabilească, la cererea cultelor, alte funcții clericale sau monahale asimilate celor de preot, rabin sau imam. În consecință, stabilirea conținutului constitutiv al infracțiunii de exercitare fără drept a unei profesii sau activități, în acest domeniu, al exercitării libertății religioase, nu este realizată exclusiv prin lege, ci poate fi realizată inclusiv prin acte infralegale, acte administrative ale Secretariatului de Stat pentru Culte. (...) În egală măsură, folosirea unei sintagme vagi, definită prin acte administrative ulterioare încalcă și standardele de calitate a legii, potrivit art.1 alin.(5) din Constituție.”

Curtea, sesizată și pentru posibila afectare a libertății religioase și de exprimare

Curtea este chemată să analizeze și alte efecte ale legii, precum posibila afectare a libertății religioase și de exprimare. Președintele critică introducerea unui articol care oferă cultelor „dreptul exclusiv asupra modalităților religioase de cinstire a persoanelor canonizate, beatificate, sanctificate”, susținând că aceasta restrânge nejustificat exprimarea publică și libertatea convingerilor.

„Legea încalcă art.147 alin.(4) din Constituție și art.7 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, prin stabilirea conținutului constitutiv al unei infracțiuni prin acte infralegale.”

De asemenea, se atrage atenția asupra enumerării incomplete a funcțiilor clericale sau monahale. Președintele punctează că sunt 18 culte recunoscute în România, fiecare având propriile titulaturi: „muftiu”, „păstor”, „bătrân” etc., care nu sunt menționate în text, deși implică atribuții similare celor incriminate.

„Indiferent de denumirea acordată personalului propriu de fiecare cult, valoarea socială ocrotită prin incriminarea faptei de exercitare fără drept a unei profesii sau activități este aceeași.”

Nu în ultimul rând, se remarcă faptul că legea incriminează „exercitarea fără drept a atribuțiilor”, în condițiile în care respectivele atribuții nu sunt stabilite prin acte normative primare, ci prin statutele proprii ale cultelor, recunoscute doar prin hotărâre de Guvern.