Parlamentarii PDL au contestat la CCR atât dispoziţiile art. 30 alin. (3) şi (4) din Regulamentul Senatului, cât şi Hotărârea Plenului Senatului nr. 24 privind revocarea lui Vasile Blaga din funcţia de preşedinte al Senatului şi Hotărârea nr. 25 privind numirea lui Crin Antonescu în funcţia de preşedinte al Senatului.
În 14 septembrie, grupul senatorilor PDL a depus la Curte o nouă sesizare cu privire la Hotărârea Parlamentului de revocare a lui Vasile Blaga din funcţia de preşedinte al Senatului.
"Mergem pe sesizarea depusă de grupul PDL de la Senat pentru că schimbarea domnului Vasile Blaga a fost împotriva oricăror regulamente. În momentul în care a fost înlocuit Mircea Geoană, solicitarea a fost făcută din partea grupului PSD. Din momentul în care s-a votat revocarea din funcţie a lui Mircea Geoană, atunci a rămas liber pentru formaţiunile politice din Senat să facă propuneri pentru ocuparea funcţiei. Revocarea din funcţie a domnului senator Blaga nu a fost legală şi din păcate a fost un abuz săvârşit", a declarat pentru AGERPRES, pe 19 septembrie, viceliderul grupului parlamentar al PDL din Senat, Toader Mocanu.
De asemenea, secretarul Comisiei juridice din Senat, democrat-liberalul Mircea Andrei, a declarat că "este firesc" ca PDL să conteste înlocuirea lui Vasile Blaga de la şefia Senatului, care "nu s-a făcut legal".
"Nu mi se pare ceva în neregulă (ca grupul senatorilor PDL să sesizeze CCR cu privire la înlocuirea lui Vasile Blaga - n.r.) având în vedere modul în care Vasile Blaga a fost schimbat de la şefia Senatului. Nu este o poziţie chiar ilogică. Atâta timp cât schimbarea domnului Blaga nu s-a făcut legal, este firesc ca grupul PDL să atace această schimbare pentru revenirea la situaţia de legalitate. Înlocuirea domnului Blaga s-a făcut cu încălcarea Regulamentului Senatului. Numai grupul care numeşte preşedintele Senatului poate să îl şi revoce", a afirmat Andrei.
Autorii sesizării susţin că, în cadrul procedurii de revocare a lui Vasile Blaga, Senatul era obligat să verifice dacă propunerea îndeplineşte condiţiile de validitate, dacă înscrierea pe ordinea de zi a plenului reunit în sesiune extraordinară este regulamentară şi să constate faptul că propunerea de revocare este inadmisibilă întrucât nu provine de la grupul parlamentar care l-a propus pe Blaga.
Revocarea lui Vasile Blaga de la şefia Senatului a mai fost contestată la Curte, însă judecătorii CCR au respins în 9 iulie sesizarea PDL în acest sens ca fiind inadmisibilă.
Judecătorii arătau în motivarea deciziei de atunci că Hotărârea Senatului nr. 24 nu poate fi supusă controlului de constituţionalitate, deoarece, prin obiectul său de reglementare, nu se încadrează în sfera actelor parlamentare asupra căreia Curtea Constituţională se poate pronunţa, fiind un act juridic cu caracter individual, care nu afectează valori şi principii constituţionale.
"Curtea Constituţională nu se poate transforma într-un arbitru al conflictelor politice din Parlament, nu poate cenzura opţiunile politice majoritare ale parlamentarilor cu privire la alegerea preşedintelui unei Camere, a conducerii sau a membrilor Biroului permanent al fiecărei Camere sau ai altor organe de lucru şi nici nu are rolul unei instanţe de apel pentru soluţionarea unor diferende sau neînţelegeri între persoane ce au calitatea de parlamentari. Astfel de acte reprezintă manifestări politice care, chiar dacă îmbracă, formal, haina unor acte juridice, nu au caracter normativ, în sensul că nu conţin reglementări juridice de largă aplicabilitate şi cu efect juridic general sau circumscris unei categorii determinate de subiecte de drept, ci reprezintă acte juridice cu caracter individual şi scop politic, având ca obiect numiri, alegeri sau validări în funcţii, înlocuirea unei persoane cu alta, cu respectarea procedurilor regulamentare, nu poate reprezenta o problemă de constituţionalitate pe care Curtea Constituţională să poată fi solicitată a o tranşa", sublinia CCR.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
