CCR a admis sesizarea preşedintelui Traian Băsescu privind Statutul parlamentarilor.

Curtea a constatat că sunt neconstituţionale art. I punctul 18 şi art. I punctul 19 din legea care modifică Statutul deputaţilor şi al senatorilor.

Judecătorii au constatat că aceste prevederi încalcă art. 1 alin. 5) din Constituţie care prevede: "În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie".

Decizia este definitivă şi general obligatorie. Actul normativ urmează să se întoarcă în Parlament pentru a fi pus în acord cu decizia CCR.

Pe 26 aprilie, Administraţia Prezidenţială informa că Traian Băsescu a trimis preşedintelui Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, o sesizare de neconstituţionalitate a legii care modifică Statutul deputaţilor şi al senatorilor.



În context, preşedintele susţine că imunitatea parlamentară prevăzută de articolul 72 din Constituţie reprezintă o garanţie a exercitării mandatului şi nu un privilegiu al senatorului sau al deputatului ori o cauză de exonerare de răspundere penală.

Potrivit acestuia, imunitatea parlamentară reprezintă regula, iar ridicarea imunităţii parlamentare reprezintă excepţia, iar "ca orice excepţie ridicarea imunităţii parlamentare trebuie să fie de strictă interpretare şi aplicare".

Şeful statului mai atrage atenţia asupra faptului că modul de redactare a noului text al articolului 24 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, articol ce reglementează ''procedura în caz de reţinere, arestare sau percheziţie'', este de natură să dea naştere la diferite interpretări, "cu consecinţe asupra independenţei puterii judecătoreşti".

Preşedintele Băsescu motivează punctând că sintagma ''indicarea cazului prevăzut de Codul de procedură penală şi motivele concrete şi temeinice care justifică luarea măsurii preventive sau dispunerea percheziţiei'' din cuprinsul alin. (1) al articolului 24 conduce la concluzia că Senatul sau Camera Deputaţilor se poate pronunţa asupra calificării juridice a faptei sau asupra temeiniciei acesteia.

Traian Băsescu mai crede că referirile exprese din conţinutul legii atacate la ''motivele concrete şi temeinice'' extrapolează aspectele legate de admisibilitatea, administrarea şi chiar aprecierea probelor, atribute exclusive ale magistratului, de la puterea judecătorească la reprezentanţii puterii legislative.

El subliniază că interpretarea prevederilor conţinute de legea transmisă spre promulgare, în sensul că Parlamentul, prin Camerele sale, precum şi Comisia parlamentară care are în competenţă analizarea situaţiilor privind imunitatea, examinează sub aspectul motivelor concrete, legale şi temeinice cererea de reţinere, arestare sau percheziţie a unui deputat sau senator ori cererea de începere a urmăririi penale a unui membru al Guvernului care are şi calitatea de deputat sau senator, contravin principiului separaţiei puterilor în stat. În context, şeful statului spune că "o asemenea atribuţie este cu totul străină statutului juridic constituţional, rolului şi funcţiilor celor două Camere ale Parlamentului şi conduce la încălcarea rolului puterii judecătoreşti".