Ce a mai rămas din Europa cu două viteze

Jean-Claude Juncker a încercat miercuri, la Strasbourg, să arunce o punte între Est și Vest, propunând o versiune care contrazice în destule privințe proiectul Europei cu două viteze. La București acest aspect a fost remarcat, firește, de președintele Klaus Iohannis, care a salutat cu promptitudine orientarea președintelui Comisiei Europene. Dar ecuația europeană nu devine astfel mai simplă, ba, poate, dimpotrivă.   În orice caz, Jean-Claude Juncker, deși ideile sale de reformă sunt ambigue, s-a străduit cel puțin în planul metaforei: ”Europa trebuie să respire cu toți plămânii, iar aceștia sunt doi, la Est și la Vest, căci altfel se va sufoca”. Dar, tehnic vorbind, propunerile sale nu reușesc să pună capăt controverselor de până acum.   Toate reflecțiile mai adâncite din ultimul deceniu asupra problemei europene, realizate în mediile academice din Germania și Franța, au arătat că Vestul, dacă nu vrea să se resemneze cu stagnarea, are nevoie să treacă la o armonizare fiscală și la constituirea unui buget comun de natură să intervină pentru salvarea unor țări ca Grecia sau poate Italia. De altfel, președintele Franței a reluat recent la Atena propunerea creării unui buget al zonei euro și al unui Fond monetar european. Cancelara Germaniei, Angela Merkel, se arătase ce-i drept mai rezervată, declarând la Paris că ”nu are nimic împotriva unui buget al zonei Euro”, dar ministrul federal de finanțe Wolfgang Schauble a fost mereu un partizan hotărât al instuționalizării mai precise a zonei euro și a unui parlament anume dedicat.   Citește mai departe în DW.