CE ar putea obliga statul român să accepte vânzarea Petrom mai devreme de 2009

Comisia Europeană ar putea obliga statul român să renunţe la unele drepturi pe care le-a păstrat la Petrom prin contractul de privatizare, cum ar fi dreptul de a împiedica vânzarea companiei sau schimbarea obiectului de activitate mai devreme de 2009, odată cu declanşarea procedurii de infringement.

Comisia Europeană (CE) a decis, miercuri, să declanşeze procedura de infringement împotriva României în legătură cu "acţiunea de aur" deţinută de statul român după privatizarea companiei Petrom, a anunţat, la Bruxelles, comisarul european pentru multilingvism, Leonard Orban.

Fostul ministru al economiei, Codruţ Şereş, a declarat, miercuri, agenţiei NewsIn, că România a fost atenţionată de către Comisia Europeană în toamna anului trecut ca în procesele viitoare de privatizare să nu mai păstreze "acţiunea de aur", aşa cum a procedat la Petrom.

"Timp de doi ani, cât am fost ministru, Comisia Europeană ne cerea tot timpul lămuriri referitoare la "acţiunea de aur" de la Petrom. La un moment dat, chiar preşedintele Petrom, Wolfgang Ruttenstorfer (totodată preşedinte al OMV, n.red.), a trebuit să trimită Comisiei o scrisoare în care să le spună că România nu a uzat de clauzele contractuale pentru a bloca anumite acţiuni ale OMV", a explicat fostul ministru al economiei.

Potrivit lui Şereş, "acţiunea de aur" păstrată de statul român la Petrom înseamnă, practic posibilitatea de a bloca vânzarea sau schimbarea obiectului de activitate al companiei timp de cinci ani de la privatizare, vânzarea de active esenţiale sau achiziţii de noi active.

Statul român nu are drept de veto asupra deciziilor din cazul Petrom, în condiţiile în care deţine 40% din pachetul de acţiuni şi are trei reprezentanţi în Consiliul de Supraveghere, astfel că Tratatul de aderare la UE nu a fost încălcat, au declarat, marţi, pentru NewsIn, reprezentanţii Petrom.

"În Consiliul de Supraveghere, deciziile se iau cu opt voturi din nouă, iar în şedinţele Adunării Generale a Acţionarilor (AGA), hotărârile se aprobă cu 75% din voturi. Această din urmă prevedere este valabilă însă doar până la 31 decembrie 2009", au spus reprezentanţii Petrom.

Astfel, potrivit surselor, statul român nu poate avea drept de veto în cazul deciziilor luate în structurile de conducere ale companiei, atât timp cât din Consiliul de Supraveghere fac parte cinci reprezentaţi ai OMV, doi reprezentanţi ai AVAS, o persoană din partea Fondului Proprietatea şi un reprezentant al BERD.

La rândul său, fostul ministrul al economiei, Dan Ioan Popescu, susţine că aceste prevederi din contractul de privatizare nu încalcă tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană, ci apără interesele statului român. "Astfel de prevederi nu sunt practici uzuale în UE, dar asta nu înseamnă că încalcă Tratatul de aderare. La momentul privatizării am susţinut acest lucru în faţa Comisiei Europene şi am avut sprijinul OMV", a declarat, marţi, pentru NewsIn, fostul ministru.

Petrom a fost privatizată în anul 2004, când grupul austriac OMV a preluat 51% din pachetul de acţiuni al companiei.

În prezent, statul deţine la Petrom, prin Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), 30,862% din acţiuni. Acţionarul majoritar, OMV, controlează 51% din acţiuni, iar ceilalţi acţionari sunt Fondul Proprietatea cu 9,887%, Banca Europeană Pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) cu 2,026% şi alte persoane fizice şi juridice cu 6,214%.

Potrivit procedurii de infringement, Guvernul de la Bucureşti va primi o scrisoare de notificare oficială (letter of formal notice. Autorităţile de la Bucureşti au la dispoziţie două luni de zile să modifice prevederile contractuale respective, iar dacă ele vor fi în acord cu aquis-ul comunitar, procedura de infringement este oprită.

Dacă după această perioadă de timp prevederile contractuale nu vor fi modificate, Comisia trimite un alt document - reasoned opinion (argumentaţie) - în care explică de ce prevederea respectivă este în contradicţie cu cele stipulate la nivel comunitar şi ce anume şi cum trebuie schimbat. Autorităţile de la Bucureşti au la dispoziţie alte două luni pentru a se conforma cerinţelor europene.

În cazul în care autorităţile române ar refuza modificarea contractului, Comisia Europeană ar putea da în judecată statul român. După o decizie a Curţii Europene de Justiţie şi în cazul unui verdict nefavorabil României, statul român ar trebui să schimbe acest contract de privatizare. Dacă refuză şi de această dată, Comisia poate face apel şi, în urma deciziei Curţii Europene de Justiţie, Bucureştiul ar trebui nu numai să schimbe acest contract de privatizare, contrar reglementărilor europene, ci şi să suporte penalităţi financiare substanţiale.

Comisarul european pentru multilingvism, Leonard Orban, a mai spus, miercuri, că nu exclude posibilitatea ca în perioada următoare Comisia Europeană să facă o analiză detaliată şi pentru alte cazuri de privatizare din România, după ce a decis să declanşeze procedura de infringement în cazul Petrom.