Lacul Văcărești este un lac antropic aflat în cartierul Văcărești din București, sectorul 4, cu o suprafață de 189 ha, cuprins între Calea Văcărești, Șoseaua Olteniței, Șoseaua Vitan-Bârzești și Splaiul Dâmboviței (între târgul auto de la Vitan și podul de la fostul Abator).
Lacul Văcărești din București a fost conceput ca parte a amenajării complexe a râului Dâmbovița. Ca și Lacul Morii, care însă a fost finalizat, Lacul Văcărești trebuia să facă parte din sistemul hidrologic de apărare a Bucureștiului împotriva inundațiilor. Lucrările au început în anul 1986, ocazie cu care a fost demolată și Mănăstirea Văcărești, dar au fost sistate după 1989, astfel că, în prezent, a rămas unul din marile proiecte neterminate ale perioadei comuniste.
Lacul Văcărești a fost umplut o singură dată cu apă din Dâmbovița. Costurile pentru pomparea apei sunt foarte mari și, prin urmare, această soluție de aducere a apei din Dâmbovița este neviabilă. Soluția tehnică ar fi ca apa să fie adusă gravitațional din râul Argeș, de la 27 de km de București, via Lacul Mihăilești. Acest lac de acumulare se află la 14 km în sud-vestul Bucureștiului pe șoseaua București–Alexandria, la intrare în localitatea Mihăilești. Are o lungime de 8 km, o lățime maximă de 3 km și adâncimea maximă de 22 metri. În acest scop, au fost realizați 14 km de canal însă, după abandonarea lucrărilor, nu se preconizează investiții pentru restul de 13 km
Prin decretul nr. 143 din mai 1988 semnat de Nicolae Ceauseșcu se decidea începerea lucrărilor în zona "Amenajare Lac Vacărești", iar la art. 16 a decretului se preciza că situația juridică a terenurilor va fi reglementată ulterior printr-un alt act normativ. Câtorva sute de familii li s-au demolat casele, li s-a luat terenul și s-a construit fără acte legale digul care înconjoară lacul.[necesită citare] În decembrie 1989, deși casele fuseseră demolate, documentația de expropriere încă nu fusese aprobată de Nicolae Ceauseșcu.
Prin adresa nr. 471/21.02.1994, OCOT București confirma că în lucrarea de cadastru funciar sunt înregistrați ca posesori C.A.P. Popești Leordeni cu 189,45 ha și proprietăți individuale 28,78 ha.
Imediat după alegerile din 2000, Tony Mikhael, cetățean australian de origine libaneză, a propus guvernului PSD condus de Adrian Năstase construirea unui complex de agrement pe cuva lacului Văcărești, care urma să reunească un hipodrom, un teren de golf, un centru de conferințe, un centru expozițional, un hotel, o zonă rezidențială și câteva cazinouri. După doi ani de "tras sfori" printre membrii guvernului Năstase, în octombrie 2002, Tony Mikhael câștiga licitația pentru proiect, iar la 23 ianuarie 2003 încheia contractul de concesiune a terenului, pe 49 de ani, redevența, de numai 0,28 dolari/mp/an, urmând să se plătească începând cu al patrulea an de la data semnării contractului, în ciuda faptului că, pentru terenurile din zona Văcărești, foștii proprietari intentaseră deja statului peste 100 de procese, multe dintre acestea ajungând și la Curtea Internațională de Justiție. Proiectul nu s-a materializat, dar situația juridică a terenului a rămas în continuare neclarificată. Prin HG nr. 385/27 mai/2015, Statul Român redevine proprietar și administrator al zonei în condițiile în care firma SC Royal Romanian Corporation SA deținută de Tony Michael nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale, astfel că a intervenit rezilierea contractului, în conformitate cu prevederile statuate la art. XII din contractul de concesiune.
În cei peste 20 de ani cât a fost neglijată, zona Lacului Văcărești a fost recucerită de natură. Locul, cunoscut în prezent și ca "Groapa Văcărești", este alimentat de izvoare subterane, care au permis creșterea unei vegetații diverse și a unor viețuitoare, ca păsări (inițial, 94 de specii), între care stârci, egrete, cormorani, pescăruși, lebede, lișițe, rațe sălbatice, muscarul negru, animale acvatice ca șerpi de apă, tritoni, dar și vulpi, iepuri, vidre și bizami, care supraviețuiesc într-un ecosistem stabil. În anul 2014, au fost fotografiate mai multe exemplare de vidră (Lutra lutra) specie protejată. Prezența acestui mamifer la Văcărești este un indicator al sănătății ecosistemului.
Fotograful Helmut Ignat a publicat, în ediția în limba română a revistei National Geographic, nr. 109, din mai 2012, p. 41, o serie de fotografii reprezentând păsări sălbatice (rațe, lișițe, lebede, gâște), și mamifere (vidre, dihori, bizami, vulpi) care s-au stabilit în acest ecosistem specific unei delte.
În timpul migrațiilor de primăvară și toamnă, zona joacă un rol deosebit de important pentru o serie de specii de păsări migratoare rare. Pe tot parcursul anului se braconează specii de păsări cântătoare, protejate de legislația autohtonă și europeană. În martie 2013, autoritățile au reușit să recupereze de la braconieri câțiva sticleți, o cinteză și un florinte. Deși nu sunt păsări pe cale de dispariție, ele sunt totuși protejate de lege.


