Comentarii recente vorbesc cu mare speranta despre o Romanie care, in comparatie cu Portugalia, ar reduce decalaje economice majore, potrivit reperelor din UE, in mai putin de un deceniu.
As vrea sa se intample asa. In acelasi timp, este bine sa ramanem cu picioarele pe pamant. Afirm aceasta avand in vedere incertitudini mari in spatiul economic european si global si un adevar elementar: ca economiile reale nu merg pe “strazi cu sens unic”. si mai este ceva care trebuie sa ne preocupe: procesul politic tot mai complicat din tari din Europa Centrala si de Rasarit, care au intrat in Uniune dupa 2004. Fragilitatea unor guverne, coalitii stranii, au provocat surprindere.
De notat este ca economiile tarilor din Europa Centrala si de Rasarit au crescut, in medie, cu 5-6% anual in acest deceniu, considerabil peste media inregistrata in UE 15. Ar exista deci premise pentru ca populatia sa se bucure de fructele expansiunii economice, sa sprijine partidele aflate la guvernare. Aderarea la Uniune ar trebui sa consfinteasca maturizarea procesului politic democratic, intrarea acestor tari in familia democratiilor liberale. In fine, spre deosebire de vest-europeni, numerosi est-europeni au in memoria proprie sistemul de comanda (comunist). Prin urmare, ar trebui sa fie mai imuni la erodarea unor standarde ale vietii politice ordonate, in care “culorile” nu se amesteca cu usurinta, din ratiuni pragmatice sau politicianiste.
De notat este ca economiile tarilor din Europa Centrala si de Rasarit au crescut, in medie, cu 5-6% anual in acest deceniu, considerabil peste media inregistrata in UE 15. Ar exista deci premise pentru ca populatia sa se bucure de fructele expansiunii economice, sa sprijine partidele aflate la guvernare. Aderarea la Uniune ar trebui sa consfinteasca maturizarea procesului politic democratic, intrarea acestor tari in familia democratiilor liberale. In fine, spre deosebire de vest-europeni, numerosi est-europeni au in memoria proprie sistemul de comanda (comunist). Prin urmare, ar trebui sa fie mai imuni la erodarea unor standarde ale vietii politice ordonate, in care “culorile” nu se amesteca cu usurinta, din ratiuni pragmatice sau politicianiste.
Judecand cresterea economica in tarile est-europene, avem inca o dovada ca un ritm al ei inalt nu este suficient pentru a asigura sanatatea vietii sociale si politice. Intre economisti are loc de mai mult timp o dezbatere privind fundamentele cresterii economice durabile, relatia dintre prosperitate si democratie. Unii sustin ca primeaza cresterea economica, dincolo de orice altceva; altii apreciaza ca aspecte precum coeziunea sociala (polarizarea sociala), productia de bunuri publice, coruptia nu trebuie sa fie neglijate.
Nu de mult l- am auzit pe Ben Bernanke (presedintele FED-ului) referindu-se la polarizarea veniturilor in societatea americana. Chiar daca “constitutia” bancii centrale americane vorbeste si de “utilizarea deplina” a fortei de munca (full employment act), alaturi de stabilitatea preturilor, o asemenea interventie, din partea sefului autoritatii monetare, este foarte rara si se cuvine sa fie tratata ca atare. Interesant ca in Europa J. Claude Trichet (seful BCE) a avut o remarca similara. Ceva se intampla deci… Oamenii intelepti, lucizi nu au cum sa fie fundamentalisti si judeca ansamblul economic si social. Este de admis ca in acele tari est-europene, unde o parte importanta a populatiei a fost marginalizata (exclusa) de la fructificarea cresterii economice, curentele politice “clasice” pierd teren si peisajul politic se involbureaza.
Nu de mult l- am auzit pe Ben Bernanke (presedintele FED-ului) referindu-se la polarizarea veniturilor in societatea americana. Chiar daca “constitutia” bancii centrale americane vorbeste si de “utilizarea deplina” a fortei de munca (full employment act), alaturi de stabilitatea preturilor, o asemenea interventie, din partea sefului autoritatii monetare, este foarte rara si se cuvine sa fie tratata ca atare. Interesant ca in Europa J. Claude Trichet (seful BCE) a avut o remarca similara. Ceva se intampla deci… Oamenii intelepti, lucizi nu au cum sa fie fundamentalisti si judeca ansamblul economic si social. Este de admis ca in acele tari est-europene, unde o parte importanta a populatiei a fost marginalizata (exclusa) de la fructificarea cresterii economice, curentele politice “clasice” pierd teren si peisajul politic se involbureaza.
O alta explicatie a tumultului din tarile ce au intrat in UE dupa 2004 ar fi disparitia “ancorei” reprezentate de dorinta de aderare. Aceasta ancora le-a permis liderilor politici sa ralizeze cetatenii la “strangerea curelei” in perspectiva “intoarcerii in Europa” (return to Europe) si pentru nu putini, speranta obtinerii facile de avantaje economice. Dupa mai 2004, apoi ianuarie 2007, in Bulgaria si Romania, s-a vazut ca nimic nu s-a schimbat in mod dramatic. Si a avut loc o “trezire la realitate”.
Aceasta din urma inseamna si confruntarea cu “patriotismul economic” din tari importante din Uniune, in conditiile in care vecinii est-europeni au respectat, cel mai adesea, ca scolari disciplinati, matricea intelectuala si operationala a deschiderii pietelor, a functionarii pietelor unice. Aici gasim ratiunea pentru care, mutatis mutandis, asistam la o resurectie a nationalismului economic si in Est, care este accentuata de chestiuni identitare.
Iar memoria colectiva se vede ca nu este o aparatoare eficace nici cand societatile sunt deschise (in acceptia lui Popper, de open society) si functioneaza selectiv. In plus, treptat intra in viata politica tineri pentru care aceasta memorie este tot mai indepartata.
Aceasta din urma inseamna si confruntarea cu “patriotismul economic” din tari importante din Uniune, in conditiile in care vecinii est-europeni au respectat, cel mai adesea, ca scolari disciplinati, matricea intelectuala si operationala a deschiderii pietelor, a functionarii pietelor unice. Aici gasim ratiunea pentru care, mutatis mutandis, asistam la o resurectie a nationalismului economic si in Est, care este accentuata de chestiuni identitare.
Iar memoria colectiva se vede ca nu este o aparatoare eficace nici cand societatile sunt deschise (in acceptia lui Popper, de open society) si functioneaza selectiv. In plus, treptat intra in viata politica tineri pentru care aceasta memorie este tot mai indepartata.
Cresterea economica inalta nu poate fi solutia miraculoasa daca guvernele nu reusesc sa gaseasca solutii la un manunchi de probleme sociale acute sub presiunile globalizarii. Cresterea economica inalta nu poate fi intretinuta daca castigurile de productivitate nu vor compensa, cel putin, inevitabile cresteri de salarii.
Pe acest taram se verifica calitatea actorilor politici, maturizarea vietii politice, ca si capacitatea organizatiilor economice autohtone de a face performanta sub presiunile globalizarii. Romania nu va scapa de acest spectru. De aceea, ce se intampla cu principalele partide politice la noi, dupa referendumul din 19 mai, intereseaza in cel mai inalt grad; ca si ce se va intampla cu politica publica (economica).
Pe acest taram se verifica calitatea actorilor politici, maturizarea vietii politice, ca si capacitatea organizatiilor economice autohtone de a face performanta sub presiunile globalizarii. Romania nu va scapa de acest spectru. De aceea, ce se intampla cu principalele partide politice la noi, dupa referendumul din 19 mai, intereseaza in cel mai inalt grad; ca si ce se va intampla cu politica publica (economica).
