Ce înseamnă acordul Mercosur pentru România. Miza mega-pactului semnat în Paraguay

Ce înseamnă acordul Mercosur pentru România este o întrebare tot mai prezentă după semnarea, pe 16 ianuarie, a acordului comercial istoric dintre Uniunea Europeană și blocul sud-american Mercosur, format din Brazilia, Argentina, Paraguay și Uruguay. Pactul creează una dintre cele mai mari zone de liber schimb din lume, vizând aproximativ 700 de milioane de cetățeni, dar scoate la iveală și tensiuni majore în interiorul UE, în special între susținătorii liberalizării comerțului și apărătorii agriculturii europene.

Ce înseamnă acordul Mercosur pentru România în context european și global

Acordul UE–Mercosur este prezentat de Bruxelles drept cel mai amplu pact comercial semnat vreodată de Uniunea Europeană. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat la ceremonia de semnare din Paraguay că UE a ales „comerțul echitabil în locul tarifelor” și un parteneriat pe termen lung, într-o perioadă marcată de instabilitate geopolitică, războiul din Ucraina și tensiunile comerciale cu SUA și China, potrivit Adevarul.

Din punct de vedere economic, acordul prevede eliminarea treptată a tarifelor pentru aproximativ 91% din exporturile europene către Mercosur, în special pentru bunuri industriale precum automobilele, echipamentele, produsele chimice, farmaceutice și alimentare procesate. În același timp, UE urmărește un acces mai facil la resurse strategice, în special la mineralele critice din Brazilia, esențiale pentru tranziția verde și pentru industriile de apărare, într-un context în care Europa încearcă să reducă dependența de China.

Totuși, pactul rămâne controversat. Fermierii europeni și activiștii de mediu se tem de importurile agricole ieftine și de riscurile privind defrișările din Amazon, în timp ce Franța și alte state au exprimat rezerve legate de standardele de producție și de concurența neloială.

Ce înseamnă acordul Mercosur pentru România din perspectivă economică și strategică

Pentru România, impactul direct al acordului este, cel puțin pe termen scurt, limitat, schimburile comerciale cu cele patru state sud-americane ridicându-se la doar câteva sute de milioane de euro anual. Totuși, potrivit consilierului prezidențial Radu Burnete, aceasta reprezintă mai degrabă o oportunitate decât un dezavantaj, întrucât deschide accesul către piețe noi pentru companiile românești aflate în expansiune.

România nu este doar un exportator direct, ci și un furnizor integrat în lanțurile industriale europene. Componente auto produse la Pitești sau Craiova ajung în vehicule asamblate în Germania, care pot fi ulterior exportate în Brazilia sau Argentina, iar echipamentele electrice fabricate local sunt încorporate în utilaje destinate pieței sud-americane. În acest context, succesul industriei auto românești, inclusiv al mărcii Dacia, este văzut ca un exemplu concret al beneficiilor indirecte ale acordului.

Expertul în securitate Iulian Fota subliniază că, într-o lume dominată de competiția marilor puteri, acordul UE–Mercosur reprezintă o șansă strategică pentru statele mici și mijlocii, precum România, de a rămâne relevante economic și geopolitic. El avertizează însă că politizarea excesivă și lipsa unei analize tehnice riguroase pot umbri avantajele reale ale pactului.

Pe de altă parte, există temeri serioase în rândul fermierilor români. Federația AGRO-STAR 2022 a cerut Comisiei Europene să nu continue acordul în forma actuală, invocând lipsa unor garanții suficiente privind standardele de muncă, protecția mediului și impactul asupra agriculturii locale. Eurodeputatul Victor Negrescu a avertizat că susținerea necondiționată a acordului ar putea alimenta euroscepticismul și neîncrederea în instituțiile europene, dacă fermierii vor fi lăsați fără protecție adecvată.