Cine sunt cei care vor sa ajunga in Parlament sau in guvern, stim. Ii vedem zilnic la tv, la stiri sau emisiuni televizate, in afisele sau posterele cu care au impanzit orasele. Ce promit, iarasi stim, de la alegerile precedente sau din franturile de discursuri electorale. Este greu de spus cate dintre promisiuni au acoperire in economia reala, pentru cate s-au facut calcule legate de buget, de costuri sau de efecte. Business Standard, prin suplimentul Antreprenor, a incercat sa afle cate parale fac pentru oamenii de afaceri care au creat sau conduc afaceri mici promisiunile in materie de mediu de business ale principalelor partide - PNL, PD-L, PSD+PC si UDMR. Concluzia? Nici unul dintre programe nu este “conectat” la realitatea economica de zi cu zi si demonstreaza ca, in actul de guvernare, oamenii de afaceri nu sunt o variabila de luat in calcul. Totusi, o “combinata” a principalelor propuneri lansate ar reprezenta baza pentru un program economic care sa ajute intr-adevar micile afaceri. Insa cu doua conditii. Ca viitorul Executiv sa aiba intelepciunea de a trece peste orgolii si de a accepta ca si adversarii politici pot avea solutii bune. Si a doua, ca propunerile avansate sa nu fie doar simple vorbe pe hartie, al caror singur scop a fost sa pacaleasca electorii. Experimentul Business Standard a inclus un panel de noua antreprenori care conduc businessuri de dimensiuni diferite si un rezumat al celor mai importante promisiuni economice dedicate micilor intreprinderi din platformele electorale ale principalelor partide politice. Notele acordate nu indica obligatoriu si intentia de vot a celor chestionati, ele au doar rolul de a arata cat de aproape sau de departe sunt, in opinia celor chestionaþi, promisiunile partidelor de asteptarile antreprenorilor.
Taxe mai mici, subventii la dobanzi, masuri de sprijin pentru accesul la fonduri, simplificarea procedurilor de control, reducerea birocratiei, proiecte de infrastructura - sunt doar cateva dintre masurile cu care clasa politica romaneasca incearca sa-i convinga pe alegatori ca merita sa conduca tara in urmatorii patru ani. Pentru antreprenorii romani, puþin din ceea ce scrie pe hirtie se va regãsi in realitate.
Buna parte dintre ei vor merge la vot, dar votul lor va fi strict cel al unei persoane fizice, nu isi vor lega bugetul de venituri si cheltuieli al companiei pe care o conduc de vreuna dintre promisiunile din campania electorala, desi, in gluma, unul dintre antreprenorii chestionati de Business Standard a declarat ca, pe hartie, toate programele electorale merita “zece cu felicitari”. Liberalii promit ca vor reduce, cu cel putin 25%, costurile administrative induse companiilor, ca efect al aplicarii legislatiei comunitare in locul celei nationale. Totodata, ministrul Finantelor, Varujan Vosganian, cel care a elaborat programul economic de guvernare a partidului, promite 100 de miliarde euro, bani ce vor proveni din fonduri post-aderare, investitii publice, investitii in energie si din investitii straine. Pentru alianta PSD-PC, prima si cea mai importanta masura pentru a ajuta IMM-urile sa treaca peste criza economica este subventionarea dobanzilor bancare pentru intreprinderile mici si mijlocii care apeleaza la credite pentru dezvoltarea afacerii. Vicepresedintele PSD, Marian Sarbu, spune ca alte masuri care vor ajuta la dezvoltarea IMM-urilor vor fi eliminarea impozitelor pe dobanzi la depozitele micilor intreprinzatori, ceea ce va duce la stimularea economisirii, precum si modificarea legislatiei, astfel incat numarul de taxe fiscale si parafiscale sa fie redus la jumatate. Totodata, social-democratii intentioneaza adoptarea unui act unic de control, care sa evite paralelismele activitatilor de inspectie.
Partidul Democrat-Liberal (PD-L) sustine ca trebuie create cat mai multe facilitati pentru dezvoltarea micilor intreprinzatori, pentru ca acestia sa traverseze cat mai bine criza. Un al doilea punct pe care PD-L il va urmari, daca va castiga alegerile, va fi compensarea scaderii cresterii economice prin investitii publice, cu precadere in infrastructura, precum si limitarea cheltuielilor publice. “Noi vrem sa dublam suma alocata pentru sprijinirea tinerilor anteprenori care au pana in 35 de ani, pe motiv ca acestia au nevoie de cel mai mare ajutor. Totodata, sustinem dezvoltarea de bussinesuri in agroturism si agricultura”, declara Lakatus Peter, presedintele comisiei de redactare a programului de guvernare 2008-2009 al UDMR. Potrivit acestuia, in urmatorii patru ani, statul va trebui sa subventioneze creditele IMM-urilor mici si sa incurajeze tinerii sa-si dezvolte afacerea proprie.
Anteprenorii nu pleaca insa urechea la promisiunile parlamentarilor, pe motiv ca viitorul guvern isi va stabili programul “adevarat” dupa investire. Business-angel-ul Marius Ghenea nu crede in niciunul din programele electorale. “Toate par sa fi fost facute pe niste premise electorale populiste si, cu siguranta, inainte de materializarea crizei financiare globale, pentru ca nu tin cont deloc de aceasta”, comenteaza omul de afaceri. Pe Loredana Manolache, proprietarul firmei Power On Global, angajamentele guvernantilor nu o mai pacalesc demult. “Niciun partid care a fost la guvernare nu si-a respectat in totalitate programul”, spune cu parere de rau aceasta. “Daca in programele economice se adaugau si cifre, dupa care sa masori impactul masurilor promise asupra bugetului, puteam face si o evaluare mai corecta. PNL are masuri concrete, are proiectie bugetara, are impact calculat pentru masurile respective, dar nu are o varianta pesimista. PD-L are cifre, insa nu prea credibile”, este de parere Florin Andronescu, care conduce o afacere in domeniul farma. “Programele economice ale fiecarui partid sunt cu siguranta un punct de analiza a deciziei de vot. Dar, cel putin pentru mine, exista un grad mare de indoiala asupra capacitatii reale de implementare a acestor programe. De aceea, platforma economica nu poate reprezenta mai mult de 30-40% din aceasta decizie”, explica Sorin Stoica, antreprenor care deruleaza acum afaceri in turism. Unii antreprenori spun ca noul guvern ar trebui sa reduca taxele si impozitele, mai ales pentru cei care se afla la inceput cu afacerea. “Daca o iei de la zero, este foarte greu sa iti dezvolti o afacere in ziua de azi. Sunt prea multe taxe si comisioane, iar ca sa iei bani de la stat ca sa investesti in dezvoltarea firmei, iti trebuie o mie si unu de acte, si te mai trezesti ca nici nu iei bani, dupa vreo sase luni de umblatura”, spune Sebastian Pop, patronul firmei de constructii Casa Pop. Potrivit acestuia, viitorul guvern nu se va tine de promisiuni, la fel cum nu s-au tinut nici guvernele trecute. “Ei promit pana ajung la conducere, dupa care fac alt program de guvernare, in functie de prioritatile lor”, adauga Pop.
Dincolo de caracterul nerealist, antreprenorul Marius Ghenea considera ca programele principalelor partide politice mai au o problema: au suficient de multe angajamente asemanatoare, asa incat nu se mai face o diferentiere clara intre doctrine.
“Si programul PSD, desi de stanga, vorbeste si de relaxarea fiscala pentru companii, ca si de masuri tipic liberale. Si programele PNL si PD-L sufera insa din punct de vedere al coerentei, pentru ca si ele, desi teoretic de dreapta, vin cu prea multe obiective sociale, care nu cred ca vor putea fi duse la indeplinire, dar dau bine in campania electorala”, comenteaza business-angel-ul. Marius Ghenea crede totusi ca masurile propuse pe partea de fiscalitate si incurajare a agentilor economici le pot fi de un real folos tuturor antreprenorilor romani.
“Din pacate, Romania nu este inca o tara de antreprenori, ci, in mod paradoxal, cu toata privatizarea, o tara de bugetari si pare sa devina o tara de pensionari care voteaza dupa alte criterii si pentru care sustinerea micilor intreprinderi nu pare deloc utila, desi in realitate este utila pentru toata lumea, prin efectele benefice pe care le are asupra dezvoltarii si contributiilor la bugetul de stat. In statele vestice, o parte importanta a populatiei este alcatuita din antreprenori. Cred ca acest lucru ar trebui stimulat si in Romania, deoarece, mai ales in perioade de criza, companiile mici sunt cele care pot sustine economia si bugetul”, spune el.
Chiar daca nu au fost consultati, antreprenorii chestionati au intocmit si un set cu cateva masuri pe care le-ar considera utile pentru iesirea din criza si dezvoltarea sectorului micilor companii. Radu Limpede, managing partner al Initial Advisory, este de parere ca prima miscare in favoarea IMM-urilor ar fi acordarea tuturor IMM-urilor, cu maximum 250 de angajati si o cifra de afaceri de cel mult 50 mil. euro, a dreptului de a opta pentru un impozit forfetar pe venit in locul celui pe profit actual, de 16%, insa cota forfetara sa fie la un nivel suficient de inalt, astfel incat sa stimuleze si sa provoace firmele sa migreze catre zone de valoare adaugata mare, chiar in cadrul industriilor. Florin Andronescu pledeaza pentru o diminuare a rolului statului in economie, prin simplificarea birocratiei administrative, reducerea taxelor sau trecerea graduala in administrare privata a fondurilor de pensii si sanatate. In opinia lui Sorin Stoica, viitorul guvern ar trebui sa acorde prioritate reducerii fiscalitatii excesive aferente salarizarii, reformarii institutiilor de control fiscal, dar si sistemului de invatamant care sa imbunatateasca gradul de pregatire profesionala.
