Ce poate castiga si ce poate pierde Romania la Haga

 

In procesul cu Ucraina, Romania sustine ca linia de delimitare a platoului continental merge, conform acordurilor, pe arcul de cerc din jurul Insulei Serpilor, pe o raza de 12 mile marine, iar spatiile maritime exterioare acestei frontiere apartin tarii noastre. Delimitarea platformei continentale din Marea Neagra face insa obiectul unei vechi neintelegeri intre Romania si Ucraina, tara care in 1991 a mostenit aceasta problema de la fosta URSS. Dupa ani de negocieri fara rezultat, Romania a sesizat Curtea Internationala de Justitie (CIJ) de la Haga pe 16 septembrie 2004. Negocierile privind delimitarea platoului continental au fost incepute cu fosta URSS si au avut loc in perioada 1967-1987, fiind desfasurate zece runde de negocieri, care nu au dus la un rezultat reciproc acceptabil.

 

Discutiile dintre Romania si Ucraina privind incheierea unui acord bilateral pentru delimitarea spatiilor maritime au avut loc atat in contextul negocierii Tratatului politic de baza din 1997 (anterior finalizarii acestuia), cat si ulterior, in perioada 1998-2004. Intre 1998 si 2004, s-au desfasurat 34 de runde de negocieri, 24 la nivelul plenului delegatiilor si zece la nivel de experti. Ritmul negocierilor a crescut foarte mult incepand din 2001 (dupa acest moment avand loc 16 runde la nivelul plenului delegatiilor din totalul de 24 si cele zece runde la nivel de experti). Negocierile mentionate nu au condus la convenirea unei linii de delimitare reciproc acceptabile. Partea romana a sustinut permanent pe parcursul negocierilor necesitatea aplicarii metodei de delimitare pe care a stabilit-o CIJ in hotararile sale, adica metoda “echidistanta/mediana - circumstante speciale/relevante”. Partea ucraineana a propus in timpul negocierilor o metoda de delimitare diferita de cea propusa de Romania. Rezultatul era o linie de delimitare care reflecta o pretentie la o suprafata de platou continental si o zona economica exclusiva nejustificata, de doua ori mai mare decat cea ceruta de fosta URSS in negocierile din perioada 1967-1987.

 

 

In cazul unei delimitari maritime cum este cea dintre Romania si Ucraina sunt aplicabile prevederile Conventiei ONU privind dreptul marii din 1982 (la care ambele state sunt parti), precum si ale acordurilor bilaterale care reglementeaza aspecte ce tin de delimitarea spatiilor maritime ale celor doua state din Marea Neagra. De asemenea, vor fi utilizate regulile de delimitare maritima pe care CIJ le-a stabilit si aplicat in alte cazuri pe care le-a solutionat. Regulile de delimitare pe care CIJ le-a folosit, in mod consecvent, in hotararile pe care le-a dat pana acum constau intr-o metoda preponderent de tip matematic/geometric. Aceasta metoda pleaca de la contextul geografic dat (obiectiv) al regiunii in care se face delimitarea. Metoda CIJ, cunoscuta sub denumirea de metoda “echidistanta/mediana - circumstante speciale/relevante”, presupune mai multe faze. In prima faza, se identifica tarmurile relevante si, pe acestea, asa-numitele “puncte relevante” de pe tarmurile celor doua state de la care incepe construirea liniei de delimitare. In a doua faza, se traseaza o asa-numita linie de echidistanta si/sau linie mediana cu caracter provizoriu, pe baza coordonatelor geografice ale punctelor relevante. In a treia faza, linia provizorie echidistanta/mediana este ajustata, daca se considera necesar, prin luarea in considerare - daca exista - a asa-numitelor circumstante relevante/speciale din zona de delimitare. In ultima faza a delimitarii, Curtea aplica asa-numitul “test al caracterului echitabil al delimitarii”, care presupune verificarea caracterului echitabil, ca solutie a diferendului, al liniei de delimitare obtinute in fazele anterior descrise. El mai este numit si “testul proportionalitatii”si consta in compararea a doua fractii matematice.

 

Romania a incercat, in primul rand, sa argumenteze in fata judecatorilor de la Haga ca Ucraina accepta doar “formal si aparent” metoda de delimitare maritima a Curtii, iar modul de aplicare sugerat de Kiev distorsioneaza vadit principiile si regulile de drept ale jurisprudentei CIJ. Spre deosebire de Romania, Ucraina a propus in timpul negocierilor o metoda de delimitare “neuzuala in practica internationala”, avand pretentia sa traseze o linie de echidistanta intre tarmul romanesc, pe de o parte, si formatiunea maritima Insula Serpilor si un mic segment din litoralul Crimeei, pe de alta parte, ignorand astfel restul coastei ucrainene. Totodata, Romania a incercat sa demonstreze ca apartenenta Insulei Serpilor nu face obiectul procesului, dar ca atunci cand formatiunea maritima a fost ocupata de URSS s-a produs o “nedreptate istorica”, iar Romania nu poate accepta extinderea consecintelor inechitabile. Insula Serpilor nu poate fi considerata, din punctul de vedere al Romaniei, un punct geografic relevant pe coasta ucraineana, nefiind nimic altceva decat o stanca. Astfel, formatiunii nu ar trebui sa i se acorde decat un minim efect juridic, adica o mare teritoriala de numai 12 mile marine. Solutia propusa de Romania pentru delimitare consta intr-o linie care porneste de la ultimul punct al frontierei maritime dintre cele doua state urmand arcul de cerc de 12 mile marine din jurul Insulei Serpilor pana la un punct aflat la est de aceasta formatiune maritima, apoi pe linia de echidistanta intre coastele relevante adiacente ale celor doua state, pana la punctul unde linia de echidistanta se transforma intr-o linie mediana, intre coastele relevante opuse ale Romaniei si Ucrainei, apoi spre sud pe aceasta linie mediana.

 

 

Matthew Bryza, adjunctul subsecretarului de stat al SUA pentru afaceri europene si euroasiatice si coordonator al politicii energetice SUA la Marea Caspica, care va fi prezent saptamana aceasta in Romania, a transmis deja Bucurestiului punctul de vedere al Casei Albe referitor la contenciosul romano-ucrainean. Astfel, Washingtonul doreste ca indiferent de verdictul Curtii Internationale de Justitie referitoare la delimitarea maritima din Marea Neagra, ca acele doua tari trebuie sa gaseasca o modalitate “reciproc benefica” de exploatare a hidrocarburilor din Marea Neagra, adica 100 miliarde metri cubi de gaze naturale si zece milioane de tone de petrol. “SUA nu sunt parte a acestei dispute, dar Romania este un aliat NATO si speram ca si Ucraina va fi in curand un aliat. In acest sens, speram ca prietenii nostri (Romania si Ucraina - n.red.) vor putea sa isi rezolve aceasta disputa si sa gaseasca o modalitate sa exploateze hidrocarburile din mare (Marea Neagra - n.red.) intr-un mod in care este reciproc benefic”, a declarat Brzya. Totodata, Washingtonul isi doreste ca Bucurestiul si Kievul sa treaca peste eventualele animizitati si sa colaboreze in cadrul White Stream. “Aici as vrea sa aduc vorba despre o alta modalitate prin care Europa Centrala si de Est isi poate diversifica resursele de gaz, anume conducta White Stream, care castiga tot mai mult teren. Speram ca acest proiect se va implini si ca va consolida cooperarea energetica intre Romania, Ucraina si Georgia, indiferent de care va fi rezultatul disputei legate de delimitarea platoului din Marea Neagra”, a subliniat inaltul oficial al SUA. White Stream este o conducta care ar urma sa fie o ramificatie a conductei Baku-Tbilisi-Erzurum si care ar putea transporta gaz azer prin Georgia catre Romania, Ucraina si alte tari ale Europei Centrale. Una dintre posibilele rute vizeaza ca White Stream sa ajunga direct din Georgia la Constanta, pe sub Marea Neagra. O alta varianta luata in calcul este ca gazoductul sa ajunga in Ucraina, langa Fedosia, si abia apoi, pe un traseu subacvatic, sa ajunga in Romania.

 

 

 “Nu se pune problema de a pierde sau de a castiga in acest proces. Noi ne luptam pentru a lua o portiune cat mai mare din arealul de 12.000 km patrati”, a declarat pentru Business Standard directorul general adjunct in cadrul ANRM, Mihai Gherman. El a precizat, totusi, ca firma petroliera Petrom, aflata in portofoliul grupului austriac de petrol si gaze OMV, care a concesionat perimetrul Neptun al Marii Negre, in suprafata de 9.900 km patrati, s-a expus riscului de a pierde dreptul de explorare pentru o parte din acest bloc, acordat de statul roman. “O mare parte din perimetrul Neptun se afla in zona disputata. Atat timp cat decizia Curtii este finala, daca se trage linie peste perimetrul respectiv, acesta nu mai intra sub incidenta Legii petrolului din Romania”, a spus Gherman. Potrivit acestuia, “Petrom cunostea situatia atunci cand a incheiat acordul petrolier”, asumandu-si astfel riscurile. Lucrarile de explorare in zona Neptun vor fi derulate de Petrom impreuna cu gigantul petrolier american Exxon Mobil, cu care a incheiat un acord in acest sens. In zona off-shore a Marii Negre, o alta companie ce detine licenta de explorare este firma canadiana Sterling Resources, care ar putea incepe lucrarile de exploatare cel mai probabil in 2011, potrivit oficialului ANRM.

 

 Daca Romania va avea castig de cauza, Midia Resources SRL va deveni al treilea producator de gaze naturale, dupa Petrom si Romgaz, cu o productie estimata la 1 mld. de Mc de gaze naturale pe an si o cota de piata de circa 10%, dupa decizia de la Haga, potrivit ANRM. Pe platoul continental romanesc al Marii Negre sunt in productie cinci zacaminte (Lebada Est, Lebada Vest, Sinoe, Pescarus si Delta) de titei si gaze asociate, concesionate companiei Petrom. De asemenea, doua zacaminte de gaze libere descoperite de Sterling Resources, Doina si Ana, sunt in curs de evaluare urmand sa se faca lucrarile de dezvoltare. In plus, trebuie sa se construiasca 80 km de conducta pana la tarm, iar la tarm trebuie sa se realizeze o conducta de legatura cu sistemul national de transport operat de Transgaz. “Rezultatele sunt extrem de incurajatoare si in momentul in care aceste zacaminte vor intra in productie firma Midia Resources SRL, reprezentanta companiei Sterling Resources in Romania, va deveni, cu o productie estimata la 1 miliard de Mc de gaze naturale pe an al treilea producator, ca importanta de gaze naturale din tara noastra, cu o cota de piata de circa 10%”, a afirmat Mihai Gherman, director general adjunct in cadrul ANRM, citat de NewsIn. Gherman a precizat ca estimarile de rezerve (circa 100 miliarde metri cubi de gaze si peste zece milioane de tone de titei, reprezinta rezervele care se estimeaza ca vor fi descoperite si ulterior exploatate in arealul de 12.000 de km patrati din platoul continental al Marii Negre) sunt facute prin similitudine cu alte zacaminte, deja descoperite in zone apropiate platoului continental.