CE recomandă României să adopte urgent o planificare bugetară pe termen mediu şi să reducă deficitul

"România are nevoie de o strategie cuprinzătoare pentru a accelera reformele structurale şi consolidarea fiscală. Este nevoie urgentă de o planificare credibilă a cheltuielilor pe termen mediu şi de un buget multianual. Alături de reformele structurale, consolidarea bugetară va contribui la soluţionarea dificultăţilor legate de supraîncălzirea economiei şi va promova un proces mai echilibrat de aliniere la restul ţărilor din UE", a afirmat Joaquín Almunia, comisarul pentru afaceri economice şi monetare.

Comisia a adoptat vineri o recomandare privind politica economică şi bugetară a României. Această acţiune este conformă cu Pactul de stabilitate şi de creştere potrivit căruia: "Comisia va elabora recomandări de politică pentru a încuraja statele membre să îşi continue eforturile de ajustare la 'obiectivele bugetare pe termen mediu' ”. Obiectivul pe termen mediu al României (OTM) este atingerea, până în 2011, a unui deficit public de 0,9% din PIB în termeni structurali.

În 2007, România a înregistrat un deficit bugetar nominal de 2,5% din PIB, dublu faţă de 2005, şi, în conformitate cu previziunile din primăvară ale Comisiei, acesta va creşte până la 2,9% în 2008 şi până la 3,7% în 2009, pe baza ipotezei de menţinere a politicilor existente. Deficitul structural este mult mai ridicat şi previziunile indică o creştere de la 3,4% din PIB în 2007 la 3,7% în 2008 şi la 4,1% în 2009.

Acest fenomen indică o politică fiscală expansionistă, în pofida unor măsuri bugetare recente, şi lipsa unui cadru credibil şi previzibil pe termen mediu, apreciază Comisia Europeană.

O astfel de situaţie prezintă riscuri, dată fiind creşterea economică puternică, care s-a situat în medie în jurul valorii de 6,5% între 2003 şi 2007, şi semnele de supraîncălzire a economiei României, cu o finanţare externă netă ridicată şi în creştere (de la 10,4% din PIB în 2006 la 13,4% din PIB în 2007), o inflaţie tot mai mare, o creştere puternică a salariilor în condiţii de deficit tot mai accentuat de forţă de muncă şi o creştere rapidă a creditelor de consum.

Pentru ca România să continue procesul de aliniere rapidă la nivelul veniturilor medii din UE (PIB-ul pe cap de locuitor al acestei ţări este de 40% din media UE), va fi esenţial să se reducă dezechilibrele macroeconomice tot mai mari şi să se pună în aplicare reforme structurale ample. Politica fiscală poate juca un rol important în temperarea cererii interne, dar ar necesita din partea României continuarea eforturilor de ameliorare a planificării şi execuţiei bugetare.

Comisia consideră că reformele şi consolidarea bugetară ar trebui să meargă mână în mână pentru a soluţiona dificultăţile legate de supraîncălzirea economiei şi pentru a promova un proces mai echilibrat de aliniere.

Executivul european recomandă României să ia măsuri urgente pentru a implementa un cadru bugetar obligatoriu pe termen mediu cu scopul de a ameliora calitatea finanţelor publice. România ar trebui să implementeze cu rigurozitate recomandările Consiliului emise la 12 februarie 2008 cu privire la programul de convergenţă actualizat al României pentru perioada 2007-2010 (este vorba, în special, de obiective bugetare mai ambiţioase, contribuind, de asemenea, la reducerea dezechilibrelor externe) şi să accelereze reformele structurale.

Reformele structurale ar trebui să includă, în special, un set integrat de măsuri destinate să crească gradul de ocupare a forţei de muncă, rata de activitate şi nivelurile de productivitate, îndeosebi prin accelerarea reformelor sistemului educaţional pentru a răspunde mai bine nevoilor pieţei forţei de muncă, prin reducerea abandonului şcolar, prin sporirea în mod semnificativ a participării adulţilor la programe de învăţământ şi formare, prin transformarea agriculturii de subzistenţă/semi-subzistenţă într-o activitate de ocupare durabilă a forţei de muncă. Reformele ar trebui să includă, de asemenea, măsuri destinate să amelioreze mediul de afaceri şi să consolideze capacitatea administrativă. Acest lucru ar permite României să îşi sporească potenţialul de creştere şi competitivitatea externă, apreciază CE.

Politica bugetară expansionistă a Guvernului de la Bucureşti a fost tema unei serii de atenţionări din partea Comisiei Europene, dar şi a altor organisme internaţionale, precum FMI.

Lipsa predictibilităţii bugetare, cheltuielile masive cu salariile din sectorul public şi cu pensiile, lipsa de susţinere a veniturilor prognozate la buget sunt cele mai mari riscuri la adresa echilibrului balanţei de plăţi guvernamentale. De altfel, în luna aprilie, România a fost avertizată de comisarul Almunia cu privire la riscul de a depăşi deficitul bugetar maxim acceptat, de 3%, dacă va continua politicile bugetare actuale. Potrivit legislaţiei UE, în cazul în care o ţară depăşeşte deficitul de 3%, Comisia Europeană poate demara procedurile de deficit bugetar excesiv. Astfel, Comisia Europeană a decis miercuri redeschiderea unei proceduri de deficit excesiv împotriva Marii Britanii.

Deficitul bugetar actual al României, deşi este sub 3%, se îndepărtează ca tendinţă de obiectivul de termen-mediu asumat de ţara noastră, de 0,9%.

Spre deosebire de România, al cărei buget este pe deficit, Bulgaria, cu o creştere economică similară, de peste 6%, are un surplus bugetar constant de peste 3% din PIB, arată statisticile Comisiei Europene publicate în luna aprilie.

Execuţia bugetară după primele patru luni indică un deficit al bugetului de stat de 0,63% din PIB-ul estimat pentru acest an, de 440 miliarde lei, după ce, în primul trimestru, acesta se ridica la aproape 1% din PIB. Datele provizorii ale Ministerului de Finanţe arată un deficit al bugetului de stat, după primele patru luni, de 2,77 miliarde lei, în revenire uşoară faţă de 4,14 miliarde lei după primele trei luni.

Deficiul pe bugetul de stat rămâne, însă, ridicat, în condiţiile în care ţinta propusă pe 2008 este de 2,3%, iar ultima parte a anului rezervă, de obicei, cheltuieli masive. Potrivit prognozei de primăvară a Comisiei Europene, balanţa de plăţi se va deteriora până la un deficit de aproape 3% din PIB în 2008, urmată de o creştere şi mai mare, de până la 3,7% din PIB în 2009.

Sursa: NewsIn