"Serviciile Comisiei tin cont de situatia si deciziile actuale. Dupa cum arata prognoza la pagina 38, revizuirea bugetara anuntata de noul guvern, dar inca neaprobata, nu este inclusa in prognoza", a spus Torres. "Vom fi incantati sa nu fi avut dreptate", a adaugat ea.
Ministerul Finantelor Publice (MFP) sustine ca Romania va avea in 2009 un deficit bugetar de 2% din produsul intern brut (PIB), nu de 7,5% din PIB, cat estimeaza Comisia Europeana (CE), si o crestere economica de 2,5% comparativ cu 1,75%, cat a prognozat Bruxelles.
"Estimarile Comisiei Europene pot fi justificate doar prin prisma exercitiului bugetar pentru anul 2008. Dinamica cheltuielilor si politica fiscal-bugetara prociclica si expansionista a fostului guvern au adus Romania la un deficit de 5,2% din PIB, intr-un an cu o crestere economica de 7,9%. In proiectia noastra bugetara, ne-am asumat decizia de a ajusta deficitul public si deficitul de cont curent pana la valori sustenabile", se arata intr-un comunicat transmis luni de ministerul de la Bucuresti.
Actualul guvern a adoptat, incepand cu decembrie 2008, unele masuri de reducere a cheltuielilor publice, luand in calcul chiar posibile modificari de ordin fiscal, in conformitate cu prevederile programului de guvernare al coalitiei. Ministerul Finantelor si-a anuntat, de asemenea, intentia de a imbunatati si predictibilitatea masurilor sale prin programarea financiara multianuala. Referitor la un posibil ajutor solicitat de Romania Fondului Monetar International, Torres a spus ca Executivul european nu a avut discutii cu oficialii romani in acest sens.
Ministrul finantelor Gheorghe Pogea urmeaza sa prezinte marti la Bruxelles, in cadrul consiliului ministrilor de finante din UE, bugetul pe 2009 si strategia politicii economice si bugetare pentru acest an. Eventuale discutii privind un posibil ajutor FMI ar putea avea loc tot cu aceasta ocazie, desi nu exista confirmari oficiale in acest sens.
Un eventual acord cu FMI nu ar fi cu nimic diferit de precedentele incheiate de statul roman cu institutia financiara, singura schimbare fiind ca, inainte de incheierea unei intelegeri, Romania trebuie sa se consulte cu Uniunea Europeana. "Singura diferenta, din punct de vedere tehnic, este ca, in calitate de stat membru al Uniunii Europene, Romania trebuie sa se consulte cu UE in cazul in care doreste sa apeleze la Fond", a declarat luni pentru NewsIn consilierul guvernatorului BNR Lucian Croitoru, fost reprezentant al Romaniei la FMI. El considera putin probabil ca Romania sa solicite finantare de la FMI, mai ales luand in calcul ultimele declaratii facute de autoritati, inclusiv de catre presedintele Traian Basescu.
Seful statului a declarat vineri ca "ultimul lucru pe care il va face Romania" va fi sa imprumute bani de la Fondul Monetar International, deficitul de cont curent putand fi acoperit prin imprumut european. "Va trebui sa fim foarte chibzuiti pentru ca avem o problema: economia Romaniei nu mai poate fi asezata in matricea Fondului. Am depasit marginile matricei pe care Fondul le impune unei economii, si nu numai economiei, ci si societatii", a declarat vineri Basescu. Presedintele sustine ca exista si alte solutii pentru banii de care tara noastra are nevoie."Putem coopera cu UE, cu Banca Mondiala, cu Banca Europeana de Investitii", a mai spus Basescu.
Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a declarat, de asemenea, spre sfarsitul anului trecut, ca Romania trebuie sa se orienteze spre surse de finantare precum Banca Europeana de Investitii (BEI) sau Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), mai ieftine, in conditiile in care finantarea externa privata nu va putea constitui un mare stimulent al cresterii economice.
La sfarsitul lunii ianuarie o delegatie a Fondului va veni la Bucuresti intr-o misiune pe care reprezentantul FMI in Romania si Bulgaria, Juan-Jose Fernandez Ansola, a catalogat-o recent ca fiind una obisnuita. El a precizat in 9 ianuarie ca misiunea FMI nu va discuta despre acordarea unui posibil ajutor financiar, in conditiile in care autoritatile de la Bucuresti nu au cerut, pana acum, un plan de asistenta si nu au apelat la un pachet de sprijin din partea Fondului. Insa multi analisti din Romania considera ca un acord de finantare cu FMI ar fi binevenit, in conditiile in care statul are dificultati in acoperirea deficitului bugetar, ajuns anul trecut la un nivel record, de peste 5% din produsul intern brut (PIB).
Dezbaterea in jurul acestui subiect a fost relansata si de caderea leului pana la cotatii minime record in raport cu euro in prima parte a acestei luni, de 4,35 lei/euro, unii experti subliniind ca un acord cu FMI ar putea sustine cursul monedei nationale, asa cum s-a intamplat in Ungaria.
Ungaria a obtinut in 28 octombrie 2008 un sprijin financiar exceptional de 20 de miliarde de euro de la FMI, Uniunea Europeana si Banca Mondiala, dupa ce obtinuse deja 5 miliarde de euro de la Banca Centrala Europeana (BCE), la jumatatea lunii octombrie. Moneda ungara profitase atunci de acord, revenind la sfarsitul anului trecut la cotatii mai stabile in raport cu euro, de 260-270 unitati/euro. Alte tari din regiune, precum Ucraina, Belarus si Serbia, au apelat de asemenea la finantare de la FMI in ultima perioada. (NewsIn)
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
