Anul trecut, România a raportat un total de 246 de cazuri, din care 164 privind nereguli, 10 suspiciuni de fraudă şi 72 de cazuri neclasificate în nici una din cele două categorii. Bulgaria s-a clasat a doua dintre noile state membre şi ţări candidate, cu 140 de cazuri - din nou, majoritatea nereguli.
Statele membre sunt obligate să raporteze Comisiei orice neregulă, suspiciune de fraudă sau fraudă dovedită în instanţă ce implică fonduri europene. În cazul neregulilor şi suspiciunilor de fraudă, executivul european poate solicita returnarea sumelor deja plătite, în baza unei proceduri administrative. În cazul fraudelor, CE trebuie să aştepte verdictul instanţei.
În 2008, suma care o avea de recuperat Comisia Europeană în urma neregulilor şi suspiciunilor de fraudă cu fonduri de preaderare în România era de 25.569.349 de euro, aproape dublu faţă de Bulgaria şi de peste zece ori mai mult decât în Polonia, Ungaria sau Cehia. Bucureştiul are de plătit Bruxelles-ului jumătate din totalul sumei de 51.072.419 milioane de euro pe care Comisia Europeană trebuie s-o recupereze din 13 ţări care au beneficiat de fonduri de preaderare: Bulgaria, Cehia, Croaţia, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, România, Slovacia, Slovenia, Turcia şi Ungaria.
România a fost însă şi ţara cu cea mai mare alocare de fonduri de preaderare în 2008, peste un miliard de euro, urmată de Bulgaria cu 55 de milioane şi Ungaria cu 14 milioane.
Majoritatea neregulilor şi suspiciunilor de fraudă în România s-au înregistrat la programele PHARE şi SAPARD, unde Comisia are de recuperat câte şapte milioane de euro.
Categoriile de nereguli cele mai frecvente au fost nerespectarea regulamentelor UE şi a condiţiilor de contractare, precum şi includerea unor cheltuieli non-eligibile pentru rambursare. În 2008, documentele falsificate au ajuns în top 5 al celor mai frecvente moduri de operare ce au atras atenţia autorităţilor naţionale, Bulgaria având un procentaj-record la acest capitol, cu 72% din totalul cazurilor raportate.
Ţările sunt obligate să comunice Comisiei orice nereguli cu fonduri de preaderare, indiferent de sumă. Raportarea se face pe formulare tipărite, executivul european criticând "informaţiile obscure şi insuficiente" furnizate adesea în acest mod, unde din nou România se califică prima.
"Mai apar încă inconsistenţe şi chiar contradicţii între diferite părţi ale aceluiaşi raport. România are cel mai mare număr de notificări cu una sau mai multe greşeli de conţinut (44), urmată de Bulgaria (32)", se arată în raport.
Cele mai frecvente greşeli sunt completarea incorectă sau incompletă a detaliilor financiare şi nedescrierea tipului de nereguli constatate. În timp ce Bulgaria a înregistrat "progrese semnificative" privind aceste date incorecte, "România trebuie să fie mai atentă", scriu experţii CE.
Raportul menţionează şi îngheţarea fondurilor SAPARD în România în iulie 2008, "în urma misiunilor de audit care au descoperit deficienţe serioase în sistemul de management şi control". "Doar când CE va conchide că planul de acţiune al autorităţilor române a fost implementat corect, va lua în considerare reluarea plăţilor", se arată în raport. Între timp, Comisia a deblocat plata fondurilor SAPARD, care mai pot fi cheltuite până la sfârşitul anului.
În ceea ce priveşte fondurile structurale şi agricole care au început să fie alocate României şi Bulgariei la sfârşitul anului 2007, urmând să ajungă la câteva miliarde de euro pe an, Bucureştiul nu a sesizat în 2008 niciun caz de nereguli sau suspiciuni de fraudă, spre deosebire de Sofia, care a raportat şase cazuri ce ar putea afecta în total aproximativ un milion de euro.
În topul cazurilor de fraudă cu fonduri UE se clasează însă vechi state membre - de exemplu Germania având de dat înapoi aproape 580 milioane de euro din fondurile structurale, alte 119 milioane fiind pierdute definitiv. Italia trebuie să ramburseze CE peste 400 milioane de euro din acelaşi tip de fonduri, iar Spania şi Marea Britanie aproximativ 250 milioane. Urmează Portugalia cu 98 de milioane şi Grecia cu 45 de milioane, Belgia având de dat înapoi 15 milioane, alte 12 milioane fiind irecuperabile. În cazul în care sumele sunt pierdute definitiv, Comisia Europeană acoperă daunele împreună cu statele membre.
