Economiile statelor membre care nu fac parte din zona euro ar putea fi cele mai afectate din Uniune ca urmare a competiţiei pe piaţa liberă. Faptul că România fabrică produse cu valoare adăugată scăzută şi are o forţă de muncă slab calificată ar putea genera dificultăţi în atragerea de investiţii, dar şi în ce priveşte crearea şi menţinerea locurilor de muncă.
Raportul prezentat de comisarul european pentru politici regionale, Danuta Hubner, ia în calcul patru mari provocări cu care Europa se va confrunta până în 2020: globalizarea, tendinţele demografice, schimbarea climatică şi reducerea rezervei de combustibili fosili necesari pentru producerea energiei. Astfel, CE estimează că populaţia Uniunii va fi mai redusă şi mai îmbătrânită în 2020, ca urmare a scăderii numărului de nou-născuţi şi a creşterii speranţei de viaţă.
Din 2017 se va reduce şi forţa de muncă disponibilă. Acest lucru va frâna potenţialul de creştere economică în UE şi va avea repercusiuni fundamentale asupra sistemelor de sănătate şi asistenţă socială, precum şi a finanţelor publice. Raportul face referire şi la faptul că dependenţa UE de importurile combustibililor fosili este în creştere, fapt ce măreşte vulnerabilitatea faţă de volatilitatea preţurilor pe piaţa internaţională, dar şi faţă de statele care deţin rezerve de acest tip.
Potrivit unei estimări a Comisiei, dependenţa de importuri de gaze va spori de la 58% în 2005 la 84% în 2030, iar cea de ţiţei - de la 82% în 2005 la 95% în 2030
