“În condiţiile în care criza a subminat segmentul bancar, bonusurile nu-şi mai au rostul. Se reaşază sistemul de compensare al senior managerilor. Vor fi schimbări şi ajustări ale sistemelor de compensaţii pentru bancheri”, a arătat Radu Furnică, preşedintele companiei Leadership Development Solution, partenerul pentru România al liderului mondial în executive search Korn/Ferry International.
Potrivit lui Furnică, bonusurile primite de bancherii din mediul privat nu reprezintă un subiect de discuţie, “atât timp cât există un preşedinte al unei bănci de stat care câştigă 30.000 de euro lunar”.
Acesta nu a precizat la ce preşedinte de bancă se referă, însă cele două instituţii de credit de stat sunt CEC şi EximBank. Începând din această vară, bancherii români au fost obligaţi de către BNR să renunţe la contractele de muncă şi să încheie doar contracte de mandat cu acţionarii instituţiilor de credit.
Printre diferenţele principale dintre cele două tipuri de contracte se numără modul de calcul al pachetelor de compensaţii, precum şi durata de mandat (de regulă, aceasta este de patru ani în cazul contractelor de mandat şi nelimitată în cazul contractului de muncă).
“Aceste contracte (n. red. - contracte de mandat) reprezintă aranjamente speciale, care acordă bancherilor libertăţi mai mari, venituri mai mari, dar presupun şi riscuri mai mari, în sensul că pot fi întrerupte dacă acţionarii nu sunt mulţumiţi de performanţe”, spun surse oficiale din piaţa bancară. Potrivit acestora, există o scală de bonusuri şi prime trimestriale şi/sau anuale, care pot dubla salariul, în funcţie de ţinte şi realizări. În plus, unii bancheri pot primi şi bonusuri sub formă de acţiuni. Sunt voci oficiale în sistem care afirmă că există doi sau trei preşedinţi de bănci în România care ar putea câştiga anual între 700.000 de euro şi un milion de euro.
“Există un nivel destul de mare al bonusurilor şi primelor, iar indicatorii care trebuie atinşi sunt legaţi atât de banca din România, cât şi de banca-mamă”, au arătat sursele citate.
Radu Furnică spune însă că este timpul “focalizării asupra lucrurilor importante din economie”. În opinia sa, nu compensaţiile primite de bancheri sunt importante, ci rolul sistemului bancar, care ar trebui reanalizat. “Scăderea veniturilor bancherilor români va fi una temporară şi va reflecta situaţia din această industrie. Până în 2008, sistemul bancar a crescut mai mult decât a fost nevoie, în special pe segmentul de retail, unde aşteptările băncilor au fost hazardate. Din punctul meu de vedere, această scădere a veniturilor reprezintă o ajustare la o situaţie realistă”, a precizat Radu Furnică. Potrivit acestuia, în perioada de boom a creditării au apărut bonusuri suplimentare celor acordate pentru performanţă, motivate de creşterile neaşteptate înregistrate de piaţa bancară, în special pe segmentul de retail.
Furnică spune că, în 2008, cea mai mare parte din cifra de afaceri a companiei sale, respectiv 65%, a fost adusă de activitatea de recrutare pentru industria financiară. “Anul acesta, contribuţia acestui segment la cifra noastră de afaceri este zero”, a subliniat şeful celei mai vechi companii de recrutare de executivi din România.
>Bancherii au intrat în vizorul şefilor de stat
- La reuniunea G20, care se va desfă-şura la Pittsburgh, în cursul acestei luni, preşedintele Franţei, Nicholas Sarkozy, va promova sistemul bonus-malus, care presupune penalizarea traderilor care provoacă pierderi băncilor.
- De altfel, recent, băncile franceze s-au angajat “la o întărire a guvernanţei, a transparenţei” şi la “introducerea unui sistem de bonus-malus”, astfel încât salariaţii să fie asociaţi nu doar la profit, ci şi la pierderile suferite de băncile la care lucrează.
- Preşedintele Federaţiei Bancare Franceze, Baudouin Prot, a precizat că, de acum, autorităţile de supraveghere şi băncile vor fi informate asupra valorii şi metodei de calcul a remuneraţiilor variabile ale traderilor, primele vizate de sistemul de bonus-malus.
