Ce spune șeful Apelor Române despre criza de la Paltinu a stârnit un val de indignare publică, după ce o înregistrare realizată cu camera ascunsă l-a surprins pe directorul Florin Ghiță recunoscând „neoficial” că instituția nu a comunicat eficient și nu a luat în calcul toate scenariile, deși documentele interne arătau că riscurile erau cunoscute. Criza apei din Prahova și Dâmbovița a lăsat peste 100.000 de oameni fără apă potabilă, iar reacțiile autorităților pun sub semnul întrebării modul în care a fost gestionată situația.
Ce spune șeful Apelor Române – recunoașteri „neoficiale” și contradicții în declarații
În înregistrarea prezentată în spațiul public, Florin Ghiță afirmă că lipsa de comunicare a fost principala problemă și că instituția locală ABA Buzău-Ialomița ar fi trebuit să organizeze „o masă rotundă” cu toți operatorii și autoritățile locale pentru a preveni efectele dezastruoase. Ghiță spune clar: „Trebuia să se ia în calcul mai multe scenarii”, recunoscând că documentele „oficiale” nu au fost suficiente.
Declarația care a stârnit cele mai multe reacții a fost afirmația sa: „Nimeni nu a anticipat că vor veni ploile”, deși specialiștii aveau avertizări de cod portocaliu cu 48 de ore înainte.
În conversația filmată, directorul admite și că oamenii din ABA Buzău-Ialomița „lucrează de 30 de ani acolo” și cunoșteau riscul creșterii turbidității în urma manevrelor de scădere a nivelului apei din baraj.
Întrebat dacă instituția pe care o conduce știa despre posibilele efecte, Ghiță răspunde: „Da, recunosc. Trebuia să se facă o masă rotundă. Trebuia să se ia în calcul mai multe scenarii. Lipsa de comunicare a fost principala problemă.”
Documentele care contrazic declarațiile lui Florin Ghiță
Potrivit informațiilor prezentate de Antena 3 CNN, există mai multe documente întocmite de Apele Române care arată că riscurile erau cunoscute încă din octombrie și noiembrie:
• În minuta din 22 octombrie se menționa explicit „riscul creșterii turbidității” pe perioada lucrărilor.
• Pe 6 noiembrie, Apele Române cereau convocarea Comitetului pentru Situații de Urgență, invocând un „risc iminent”.
• Alte documente vorbesc despre „situații iminente” care necesitau intervenții rapide.
De asemenea, Prefectura Prahova a făcut publice avertizările pe 6 noiembrie, după mai multe ședințe cu reprezentanții ANAR și SGA Prahova.
Astfel, afirmația că „nimeni nu a anticipat” ploile și consecințele lor este contrazisă chiar de documentele instituției.
Explicația oficială a lui Ghiță: „A fost o lipsă de comunicare și nu s-au luat în calcul toate scenariile”
Într-un interviu oficial, directorul a schimbat tonul și a admis public că au existat probleme de comunicare și lipsă de anticipare:
„A fost o lipsă de comunicare și nu s-au luat în calcul toate scenariile, inclusiv acesta. Incidentul s-a produs când colegii au vrut să facă manevre la golirea de fund și s-a văzut că nu funcționează.”
Întrebat cum de specialiștii nu au anticipat viitura, deși codul portocaliu fusese emis cu două zile înainte, Ghiță a răspuns: „Nu știu. Așteptăm ancheta.”
Acesta a mai adăugat că experții au decis scăderea nivelului apei la 620 de metri pentru a preveni un scenariu și mai periculos, în care în aval nu s-ar mai fi putut livra deloc apă.
Cine știa și nu a informat?
Jurnalistul Mihai Gâdea a prezentat la „Sinteza Zilei” o listă a autorităților care aveau informații clare despre riscuri, afirmând că directorul Florin Ghiță se află printre cei care ar fi trebuit să comunice public și să avertizeze toate instituțiile afectate:
„Domnul Ghiță știa exact despre ce e vorba. Domnia sa este printre cei care aveau responsabilitatea comunicării oficiale, pentru ca toți să își facă rezerve. Inclusiv spitalele și operatorii industriali.”
Potrivit acestuia, întârzierea comunicării a agravat situația, generând disfuncționalități majore în alimentarea cu apă și punând în pericol infrastructura critică din două județe.
Manevrele la baraj au fost realizate în „situație de urgență”, pe fondul riscului de avarie. Experții au avertizat că nivelul apei trebuie redus, însă informația nu a fost comunicată eficient operatorilor locali, care ar fi trebuit să pregătească rezerve.
Odată cu ploile abundente, turbiditatea apei a crescut dramatic, iar stațiile de tratare nu au mai putut funcționa, ceea ce a dus la oprirea alimentării cu apă potabilă pentru întreaga zonă afectată.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
