Ce vor marii speculatori ai lumii. Soarta leului şi a piețelor financiare de la Bucureşti și din lumea largă

Capriciile percepțiilor marilor speculatori ai lumii fac, de pildă, ca piețele financiare europene să pară mai dispuse  să crediteze mai mult veștile bune despre SUA decât pe cele rele de pe ambele maluri ale Atlanticului. Capriciile sunt expresia răgazului pe care mari investitori îl dau încă politicienilor şi strategilor guvernamentali să perfecteze detaliile palnului de rezolvare a crizei datoriilor.


Marţi pe la prânz, bursele europene şi-au reluat câştigurile după ce agenţiile de rating au infirmat intenţia de a retrograda bonitatea Americii. Asta a contat mai mult decât declaraţia unui oficial  german, precum spus că nu există "noi tipuri de bazooka" pentru a combate criza datoriilor euro.


Astfel că am putea credita și noi  ideea că, la Bucureşti, cel mai urmărit indice bursier, BET Fi, ar putea avea mai mari şanse să-şi continue creşterea din ultimele zile. Ideea aparţine şefului analiştilor de la casa de brokeraj BT Securities, din Grupul Băncii Transilvania şi nu ne este necunoscută.


(Indicele BET Fi, face media ponderată a cotaţiilor celor 5 societăţi de investiţii financiare (SIF) şi ale Fondului Proprietatea (FP). Indicele imită mult marile piețe externe, pentru că acțiunile din coșul său sunt cele mai vânate acțiuni de către investitorii străini. Indicele are astfel reputația că anticipează  evoluția întregii Burse de Valori din București, pe care investitori români nu au forța de a o scoate din derizoriul volumuluimic de tranzacții.)


Așa se face că, dat fiind faptul că BET Fi a rezistat deasupra pragului de la 17.000 de puncte, un „suport“  vital pentru creștere, „cel mai relevant nivel în perioada următoare ar fi rezistența (pragul care se opune creșterii, n.r.) de la 23.000 de puncte“, scria Dan Rusu, analistul șef de la BT Securities, încă de luni dimineață.


Atenție, pragul dela 23.000 „constituie punctul de bifurcație dintre cele două scenarii de ansamblu care au mers împreună, până la ora actuală. În zona 21.500 - 23.000 se va da însă lupta decisivă și vom ști dacă SIFurile își reiau declinul spre noi minime, sau dacă piața românească a încheiat corecția zig-zag înregistrată după maximele de la 35.000 din 2010“, spune Dan Rusu în raportul său, pe care îl puteți accesa în fișierul atașat.


Pare că analistul culege laurii,  după ce piața i-a confirmat o țintă inetrmediară la 20.ooo, dar tot el nu uită să recunoască faptul că această confirmare a fost facilitată de speculațiile pe marginea aprobării în Parlament a noului prag de deținere maximă de acțiuni la SIF-uri.

Așa că ne aduce aminte că, deocamdată  această creștere, ca și eventualele creșteri mai ample pe termen scurt, nu fac decât să implice scăderi ulterioare „mai severe pe termen mediu/lung“.



Prin urmare, mai avem de răbdat până vom putea la „cel mai amplu trend ascendent din 2009 încoace, o alternativă poyitivă la scenariul pesimist mai probabil, care proiectează piața, în timp, sub minimele din 2009“.


La rândul lor, analiștii de la casa de brokeraj SSIF Broker Cluj Napoca, cred că scenariul principal este ascendent „și urmatoarea rezistență este situată în zona a fostului suport de la 21.500 de puncte“. Condiţia SSIF Broker este ca indicele să nu cadă sub 17.600.
.


Leul


Perspectiva de ansamblu rămâne nefavorabilă leului, potrivit lui Dan Rusu, dar „pe termen scurt ne aşteptăm ca moneda naţională să fie relativ stabilă sau chiar să câştige în greutate“. Analistul de la BT Securtities a stabilit o zonă critică de rezistenţă la depreciere între 4,35 şi 4,38 lei / euro.


În fişierele ataşate puteţi găsi mai multe detalii de spre cursul valutar, dar şi despre evoluţia indicilor marilor burse din Frankfurt şI New York, ca şi despre cotaţiile aurului sau ale acţiunilor Fondului Proprietatea, SIF  Moldova, SIF Oltenia, BRD, Banca Transilvania şi OMV Petrom.

„DIDACTICELE“

Corecţiile de cotaţii pe pieţele bursiere survin de obicei atunci când investitorii devin mai dornici să încaseze profitul din creşterile anterioare decât să parieze pe creşteri ulterioare. Dar există şi corecţii pozitive la tendinţe negative.


Societăţile de investiţii financiare (SIF-urile) şi Fondul Proprietatea (FP) sunt cele mai lichide (cele mai tranzacţionate, mai uşor de găsit şi mai uşor de vândut) acţiuni de la BVB şi, de aceea, indicele lor este considerat ca un fel de oracol şi pentru restul pieţei.


Indicii sunt nişte medii ponderate ale variaţiilor preţurilor acţiunilor care intră în „coşul“ (portofoliul) fiecăruia,raportate la un reper fixat la lansare (1000 în România).


FP şi SIF-urile sunt nişte mari fonduri de investiţii care au ele însele „expuneri“ (investiţii) în aproape toată economia românească, inclusiv în societăţi energetice la care nimeni, în afară de FP, nu are acces.


De aceea FP şi SIF-urile sunt cele mai căutate, mai ales de investitorii străini şi de aceea au un indice special dedicat, iar noi le urmărim în mod special evoluţia. Din toate aceste motive se şi spune că BET FI, indicele lor, are reputaţia de a anticipa comportamentul întregii burse.


SUPORTURILE sunt minime anterioare, relevante ca niveluri până la care preţurile pot scădea, într-o tendinţă curentă, minoră,  fără ca tendinţa principală de creştere să fie periclitată. Pot fi şi praguri la care o tendinţă minoră de scădere se opreşte.


REZISTENŢELE sunt maxime anterioare relevante ca niveluri  până la care preţurile pot creşte, într-o tendinţă  curentă, minoră, fără ca tendinţa principală descendentă să fie răsturnată. Ele mai pot fi şi praguri peste care tendinţa de creştere minoră nu mai poate trece.

MEDIA MOBILĂ este o medie a cotațiilor pe un anumite număr de perioade (minute, ore, zile, săptămâni) și se compară cu evoluția cotațiilor curente pe aceleași perioade. În media mobilă, cotația cea mai nouă o înlocuiește pe cea mai veche. Dacă media mobilă este sub cotația curentă - este bine, dacă rămâne deasupra cotaţiei curente, care a scăzut - este rău.

LICHIDITATEA (valoarea tranzacţiilor), este un  indicator al uşurinţei cu care poţi găsi acţiunile căutate sau le poţi vinde pe cele care le ai deja, la preţuri cât mai apropiate de cele dorite.


Brokerii se uită la lichiditate ca să caute confirmare pentru tendinţele curente. Dacă aceasta este mică, scăderile sau creşterile de preţuri nu au o mare relevanţă.


Dar dacă lichiditatea este mare (la BVB circa 12 milioane de euro, în această perioadă, dar cât mai mult peste) şi indici bursieri scad consistent, atunci înseamnă că avem de a face cu o corecţie semnificativă.


VOLATILITATEA, adică variaţiile mari de preţuri, este semn de confuzie pe piaţa, dar convine speculatorilor.

Mai trebuie remarcat că știrile importante ale săptămânii  pot afecta semnificativ acuratețea prescripțiilor rezultate din analiza tehnică a evoluției prețurilor.

AVERTISMENT

Estimările de mai sus nu sunt nici prognoze nici recomandări pentru anumite decizii de luat la bursă. Responsabilitatea deciziilor este a celor ce le iau.