Federal Reserve, banca centrală din SUA, tipărește lunar 85 de miliarde de dolari, estimându-se că, până la finele anului, suma tipărită va ajunge la 4.000 de miliarde de dolari. La fel procedează și Banca Centrală a Japoniei, Banca Centrală Europeană și Bank of England, în total peste 9.000 de miliarde de dolari fiind pompați în sistemul monetar din întreaga lume.

 

Statutul aurului ca o asigurare împotriva inflației și ca un depozitar al averii pe timp de criză a avut puțin de suferit anul acesta, în condițile în care inflația s-a menținut la niveluri joase, în ciuda tipăririi de bani.

 

Cu toate acestea, criza a săltat simțitor prețul aurului, care este privit de investitori ca un refugiu în situațiile în care aceștia se văd nevoiți să-și retragă banii din active care au devenit riscante. Astfel, din toamna anului 2008 până în prezent, prețul pentru o uncie de aur a crescut de la aproximativ 830 de dolari la 1.290 de dolari, marcând un avans de 55%.

 

O analiză a World Gold Council arată că, în majoritatea perioadei din 1976 până în 2012, adică în 75% din numărul total de luni din perioada analizată, investitorii care au avut cel puțin 10% din economii păstrate în aur și-au redus scăderea puterii de cumpărare a sumelor economisite în dolari. În concluzie, aurul îi ajută pe investitori să-și protejeze puterea de cumpărare.

 

Specialiștii sunt de părere că un portofoliu de investiții echilibrat trebuie să conțină o deținere de aur cuprinsă între 2% și 10%.

 

Cererea pentru aur este determinată atât de consum, cât și de investiții, fiind valorificat în perioade de criză financiară, spun specialiștii World Gold Council. Din totalul investițiilor în aur, cea mai mare parte, adică 43%, este sub formă de bijuterii. Aurul investițional deține o pondere de 36% în portofoliul investitorilor. 12% din economiile lumii în aur sunt deținute de băncile centrale, iar 9% se află ascunse în tehnologie.

 

Cererea de aur este diferită de la o țară la alta. Cea mai mare pondere în totalul cererii de aur la nivel mondial este în India (25%), urmată de China (24%). Europa și Rusia adună o felie de 15% din totalul cererii de aur de la nivel mondial. Câte 9% din cerere le revine Statelor Unite ale Americii și Orientului Mijlociu. Restul statelor împart restul de 18% din cererea de aur.