Oricât de condimentate electoral ar fi dezbaterile economice, un lucru este unanim acceptat: exporturile au salvat economia românească – în timp ce problemele zonei euro par departe de soluționare –, pentru a doua oară în 2011, atingând 45 miliarde de euro. Și asta după o creștere spectaculoasă, în 2010, de peste 28%, până la 37,4 miliarde de euro. Începutul lui 2012, însă, duce cu gândul la sintagma „urciorul nu merge de trei ori la apă", pentru că primul trimestru din acest an a încetinit ritmul de creștere, temperând și optimismul analiștilor. Previziunile economice au în vedere, la acest moment, un plus de doar cinci miliarde de euro, până la 50 miliarde de euro, adică o creștere de circa 10%.
De cealaltă parte, scepticii îndreaptă acuzator degetul către Guvern, pentru că, susțin ei, nu are o strategie națională de export coerentă. „Nu există nici un program de sprijinire a exporturilor", afirmă analistul Bogdan Chirieac, iar „actuala putere este interesată doar de supraviețuirea politică". Exporturile au susținut, într‑adevăr, economia în ultimii doi ani, admite Chirieac, dar situația „s‑a datorat multinaționalelor, și nu statului". Analistul anticipează un 2012 nefast pentru exporturi, în condițiile în care Nokia nu mai este în România iar Dacia nu mai beneficiază de Programul Rabla din Franța.
Jumătate din vânzările Dacia pe piața franceză s‑au derulat prin acest program, demarat în 2009 și prelungit în 2010, potrivit statisticilor Ministerului Relansării francez. La sfârșitul anului trecut, vicepreședintele Dacia Renault, Constantin Stroe, estima o creștere la export în industria auto, în 2012, de circa 11 miliarde de euro, de la 10,33 miliarde de euro în 2011.
Teoretic există o strategie națională de dezvoltare economică prin exporturi, pentru perioada 2011–2015, lansată anul trecut de către Ministerul Economiei, strategie care marșează în direcția, propusă și de analiștii economici, a piețelor de desfacere non‑UE precum Rusia, Ucraina, țările arabe sau Africa. Ministerul chiar atenționează companiile asupra perspectivelor internaționale, care le vor pune la grea încercare: „Exportatorii, mari sau mici, se vor confrunta, în următorii ani, cu o schimbare rapidă a modalității în care se fac afacerile, iar modelele noi de business vor fi impuse de către organizațiile inovative, pregătite pentru a concura într‑o lume mai plată, mai transparentă și mai globalizată“.
În cazul firmelor românești, creativitatea ar trebui să pornească de la cucerirea piețelor din afara UE și în proiectele de atragere a fondurilor structurale, susțin la unison specialiștii. „Economia are nevoie de mai multe motoare pentru a‑și atinge obiectivele de creștere sustenabilă, astfel încât și activitatea internă trebuie să aibă la dispoziție mijloace solide de dezvoltare, și aici am în vedere continuarea eforturilor de absorbție a fondurilor europene“, declară Ionuț Costea, președintele EximBank, instituție identificată ca bancă a exportatorilor, datorită statutului trecut, de agenție de export. În timp, aceasta și‑a extins oferta de produse pentru a atrage cât mai multe companii. Dacă firmele românești se îndreaptă, timid, dar sigur, spre piețe din alte regiuni, în privința absorbției fondurilor europene, situația pare fără speranță. În urmă cu doar o săptămână, ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, declara că cinci proiecte riscă să piardă finanțarea europeană, în principal din motive de audit inadecvat. Obiectivul declarat al lui Orban este atragerea a 3–4 miliarde de euro, din cele 19,7 miliarde de euro din fonduri structurale, dar în prima lună a acestui an, de exemplu, nu a intrat nici un ban european în economie. Din 2007, data aderării, până în prezent, România a reușit să atragă puțin peste un miliard de euro din aceste fonduri.
SPRIJIN vs. Nevoi. Estimările economiștilor privind creșterea exporturilor în 2012 sunt strâns legate de capacitatea companiilor românești de a se orienta către piețe non‑UE, în contextul în care Uniunea, piață de desfacere pentru mai mult de 70% din exporturile românești, se află sub amenințarea intrării, oricând, într‑o nouă recesiune. Ionuț Costea susține că a observat această capacitate de reacție a întreprinzătorilor, care încearcă să reia contractele cu parteneri din afara UE, să își diversifice colaborarea cu parteneri din alte zone ale lumii, pentru reducerea dependenței de piețele europene și minimizarea efectelor negative ale turbulențelor economice asupra afacerilor lor. EximBank este un partener viabil, dă asigurări Costea, pentru acele companii interesate de extinderea operațiunilor pe piețe din afara Europei. „Pe la începutul anului 2011, vedeam că exporturile către zonele non‑UE precum China, Brazilia creșteau, la un moment dat, de la an la an, și cu 75%, față de o creștere de numai 25–30% către țările Uniunii Europene. Din păcate, tendința asta nu s‑a păstrat tot anul, dar a fost o tendință foarte bună și cred că acolo trebuie insistat: comerțul României cu restul regiunilor“, declară economistul Radu Limpede, în opinia căruia comerțul în alte regiuni nu a fost suficient încurajat, până acum. Este nevoie de o politică națională, susține analistul, în care să fie atrase camerele de comerț, patronatele, EximBank.
ÎN CĂUTAREA TRADIȚIEI. Cel puțin la EximBank, implicarea în sprijinirea firmelor românești este vizibilă, susține Radu Limpede, și amintește aici de Astra Vagoane Călători, care a reușit să încheie „un mare contract în Brazilia“. Mai exact, compania va livra firmei Vale di Rio Doce – una dintre cele mai mari din lume – aproape 100 de vagoane pentru transport călători. EximBank a acordat societății, în februarie a.c., o scrisoare de contragaranție bancară de peste 31 milioane de euro, facilitate care i‑a permis companiei arădene să participe la o licitație internațională în urma căreia a câștigat un contract de export de 100 de milioane de euro. Garanția bancară – instrument emis de o bancă la cererea unui client (angajament irevocabil și necondiționat de a plăti o sumă de bani la cererea beneficiarului garanției) – poate reprezenta colacul de salvare pentru firme, deoarece în acest fel pot diminua riscurile comerciale, financiare și politice legate de tranzacţionare, pot obține un avans pentru livrarea pe care urmează să o facă sau pot participa la licitații internaționale. Și toate acestea fără a imobiliza mijloace financiare.
„Credem că vom reuși să susținem creșterea ponderii comerțului extracomunitar“, spune Ionuț Costea, în contextul în care „o parte dintre întreprinzătorii români au înțeles că trebuie să își diversifice portofoliul de clienți externi, în care să includă și parteneri din state non‑UE, iar acum au mai multe oportunități pentru a dilua dependența exporturilor de piețele Europei de Vest“. Banca își utilizează la maximum resursele pentru susținerea proiectelor de afaceri pe termen lung, „așa cum a fost cazul în care, prin serviciile financiare furnizate (credit de tip revolving pe o perioadă de 12 luni), am susținut derularea unui amplu proiect românesc în străinătate, un parteneriat complex ce a inclus produse din toate cele trei arii de acțiune ale băncii – finanțare, garantare și asigurare“, precizează șeful EximBank. Instituția bancară, controlată de stat, are clienți ce își extind colaborarea, prin accesarea și a altor produse de finanțare, așa cum s‑a întâmplat în cazul Severnav. Șantierul naval, al cărui acționar majoritar este Fondul Proprietatea, cu o deținere de 39,1%, a beneficiat de mai multe facilități de finanțare a activității de producție oferite de EximBank. Societatea este listată pe piața Rasdaq și are o capitalizare bursieră de 8,1 milioane de lei, la ultimul preț de tranzacționare, de la sfârșitul lui martie a.c., de 1,6 lei/acțiune. Compania a anunțat, recent, că va angaja un credit capital de lucru de la Intesa Sanpaolo, în valoare de două milioane de euro.
OFERTA ROMÂNEASCĂ. Companiile românești – din ce în ce mai multe, potrivit reprezentanților Asociației Naționale a Exportatorilor și Importatorilor din România (ANEIR) – au înțeles că viitorul stă în cucerirea piețelor din afara UE, astfel că s‑au orientat către regiuni cu care țara noastră a avut relații comerciale tradiționale în trecut. Un exemplu este Africa, un teritoriu vast, o piață nevalorificată încă la potențialul real de către țara noastră. Oportunitățile de afaceri oferite de continentul negru au atras și companii chineze, coreene, japoneze, franceze sau americane. „În afara comerțului propriu‑zis, țările africane au început să își exploateze din ce în ce mai mult resursele naturale, iar în acest domeniu expertiza noastră este de necontestat“, susține președintele EximBank.
Potrivit datelor ANEIR, anul trecut, companiile românești au exportat, în statele africane, în valoare de 820 de milioane de dolari și au importat de 200 de milioane de dolari, ceea ce înseamnă că 6% din exporturile României s‑au dus în zone non‑UE. S‑a mers pe proiecte energetice, infrastructură civilă și industrială, dar și pe echipamente pentru sectorul agricol. Maroc, Algeria, Tunisia, Sudan sunt state unde exporturile românești au fost de patru ori mai mari față de importuri, potrivit ANEIR. Aceleași date arată că firmele românești atacă și piețe mari, precum Statele Unite, acolo unde exportă alimente organice, suplimente alimentare, vin sau mobilă. Zona Golfului a fost atractivă pentru 100 de companii autohtone, provenite din mai toate domeniile de activitate, care au exportat de la magiunul de Topoloveni, până la instalații electronice și proiecte de IT. „Sunt convins că, odată cu intensificarea schimburilor comerciale, din ce în ce mai multe firme vor fi atrase de extinderea către acele zone, mai ales că au la dispoziție și mijloace eficiente de protecție a afacerilor lor, prezente în portofoliul EximBank prin produsele de garantare și asigurare“, spune Costea.
AJUTOARE DE STAT. EximBank se diferențiază de toate instituțiile similare, prin aceea că poate acționa în contul statului, nu doar în nume propriu. Produsele speciale sunt garanțiile de stat (cu valoare până în 1,5 milioane de euro, de la o lună la zece zile), creditele cu dobândă subvenționată sau compensare parțială a dobânzii, produs din categoria ajutoarelor de stat și care va fi oferit până în 2014. Expunerea totală a EximBank (finanțări, garanții și asigurări) a urcat, la finele lui 2011, la 2,9 miliarde de lei, de peste trei ori mai mare față de aceeași perioadă din 2008. Evoluția a fost susținută de creșterea volumului garanțiilor, care au urcat cu 68% față de 2010, adică de aproape nouă ori mai mare față de 2008. În 2011, banca a înregistrat o dinamizare a activității de creditare în nume și cont propriu – segment cu o expunere de circa 57% mai mare față 2010. Profitabilitatea (indicatorul de eficiență a activelor) se situa, la sfârșitul lui 2011, la 1,4%, în raport cu rata negativă de 0,10% a sistemului bancar, care indică pierdere la nivel cumulat al celor 42 de instituții de credit din sistem.
Profitul brut, în 2011, s‑a ridicat la 69,6 milioane de lei, cu 109% mai mare față de profitul planificat, datorită unei mai bune valorificări a resurselor, dar și a economiilor efectuate la nivelul cheltuielilor administrative. Performanțele viitoare ale EximBank „rămân legate, în mod decisiv, de cele ale clienților noștri actuali sau potențiali“, explică Ionuț Costea, „performanțe ce depind și de mediul economic volatil, în care ne desfășurăm activitatea“. El spune că mizează pe o strategie flexibilă, care îi va permite să facă față provocărilor economiei, dar și ale clienților. Iar prognoza sa este pozitivă: „Chiar dacă statistic exporturile au cunoscut o scădere în primul trimestru al anului, nu cred că aceasta este tendința care va caracteriza întreg anul 2012“. Cel mai sigur, următorul trimestru va contura câtă putere mai au exporturile să ridice economia.
