Cel mai bine plătit şomer a fost concediat cu primă de fidelitate, spune Romtelecom

“Este posibil ca, la calculul ajutorului de şomaj al domnului Ionescu, autorităţile să fi luat în calcul şi suma plătită de companie la încetarea contractului de muncă, cu titlu de primă de fidelitate. Romtelecom acordă prime de fidelitate tuturor salariaţilor care pleacă în urma procesului de reorganizare şi eficientizare, iar nu din motive imputabile salariatului”, scrie Romtelecom, care precizează că la nivelul funcţiilor precum cea deţinută de Mircea Ionescu nu se poate pune problema încadrării la un asemenea salariu. “Romtelecom îşi respectă obligaţia legală de a păstra confidenţialitatea salariului fiecărui angajat, deci nu vom comunica suma exactă a salariului pe care-l primea domnul Ionescu în perioada în care era angajat la Romtelecom, dar infirmăm în mod categoric suma de peste 15.000 de euro pe lună”, mai arată Romtelecom.

La rândul său, fără să ofere cifra exactă referitoare la veniturile sale lunare, Mircea Ionescu a declarat în ediţia de Timişoara a ziarului Adevărul că în lunile februarie şi martie a virat contribuţii totale la stat, de câte 20.000 de euro. Din declaraţie rezultă că, în ultimele două luni, Ionescu ar fi încasat câte 40.000 de euro, adică 80.000 din totalul de 180.000, iar în cele zece luni anterioare - câte 10.000 de euro. Romtelecom a refuzat să confirme sau să infirme inclusiv aceste sume, argumentând că “rămâne valabilă poziţia oficială a companiei, că valorile salariilor sunt confidenţiale”.

Cazul lui Mircea Ionescu, prezentat în exclusivitate de Business Standard în ediţia de vineri, a adus în actualitate două dezbateri la nivelul pieţei muncii: cum ar trebui să fie redistribuită contribuţia la fondul de şomaj, în condiţiile în care Ionescu este acţionar la mai multe companii, inclusiv hotelul Savoy din Timişoara, şi figurează în Top 500 al celor mai bogaţi români, cu 11 milioane de euro, dar şi ce pot face companiile pentru a maximiza beneficiile angajaţilor trimişi în şomaj?

În cazul în care compania acordă angajaţilor concediaţi pachete compensatorii sau sociale, acestea nu sunt luate în considerare la calculul indemnizaţiei de şomaj. În schimb, acordarea unor prime, stimulente sau alte forme de recompensare la plecarea din companie ar putea contribui la ridicarea veniturilor anuale, care sunt folosite la calcularea indemnizaţiei de şomaj, a explicat pentru Business Standard Mădălina Popescu, general manager la firma de consultanţă Pluri Consultants. Potrivit acesteia, “din punct de vedere legal, nu este nicio problemă, atâta vreme cât angajatorul plăteşte taxe la stat pentru aceste recompense. Pe de altă parte, nu mi se parte corect ca indemnizaţia de şomaj să crească considerabil doar pentru că în ultima lună venitul angajatului respectiv a fost dublat sau chiar triplat, eludându-se astfel plata contribuţiilor pentru un an întreg. Ar trebui să existe un control financiar care să elimine astfel de artificii de calcul”, a spus Popescu.

Pe lângă primele de fidelitate sau primele clasice, cele mai întâlnite metode de recompensare în companiile private sunt acordarea unei părţi din companie, precum şi cumpărarea de acţiuni. Magda Volonciu, avocat specializat în dreptul muncii, consideră că suplimentarea veniturilor în ultima lună, pentru a avea beneficii ulterioare mai mari, este irelevantă, având în vedere că toate acele sume sunt impozitate.

“Cu cât suma plătită de angajator salariatului este mai mare, cu atât se majorează şi baza de impozitare, iar o sumă importantă intră în bugetul de stat. Nu ştiu dacă se gândeşte cineva la majorarea indemnizaţiei de şomaj, cu atât mai mult cu cât angajaţii care au salarii mari şi funcţii importante nu vor să stea acasă şi să ia indemnizaţie de şomaj”, a spus Volonciu.

Fostul ministru al Muncii Mariana Câmpeanu susţine că, în astfel de situaţii, legea ar trebui să prevadă un plafon pentru indemnizaţia de şomaj. “Nu cred că este normal ca indemnizaţia de şomaj să ajungă la astfel de sume, în timp ce pentru indemnizaţia acordată unei mame este prevăzut un plafon. Cei care au făcut legea nu au prevăzut un astfel de caz, care cred că trebuie introdus în legislaţie”, a spus Câmpeanu.

Fostul ministru a mai precizat că la stabilirea dreptului legal nu ar trebui luată în calcul ultima lună lucrată, când salariile sunt majorate semnificativ, tocmai pentru a beneficia de şomaj sau de pensie mai mare.