Anul 2018 este plin de provocări pentru sistemul bancar românesc. O întreagă serie de directive şi reglementări internaţionale intră anul acesta în vigoare solicitând mai mulţi bani din partea acţionarilor pentru a asigura lichiditatea băncilor. Este vorba de IFRS 9, MIFIID 2 şi în a doua parte a anului GDPR, în curând PSD2. Toate sunt reglementări care cer mai mult capital, mai multe investiţii pentru băncile comerciale. Cerinţele de capital şi necesarul de fonduri proprii de nivel I şi II, despre care băncile ştiu de ceva ani, a determinat accelerarea nivelului de concentrare bancară din România în ultimii doi-trei ani. Tot mai multe bănci au fuzionat, s-au vândut sau au fost absorbite de alte bănci. Volksbank, Millennium Bank sau Royal Bank of Scotland sunt bănci care s-au vândut în urmă cu doi sau trei ani, în timp ce Citibank şi-a restrânsa activitatea devenind o bancă premium pentru zona corporate. Unele dintre aceste tranzacţii au schimbat chiar şi clasamentul băncilor din punct de vedere al activelor, Banca Transilvania ajunge pe locul doui în sistem dupăp cumpărarea Volksbank. Anul trecut s-a finalizat fuziunea Banca Comercială Carpatica cu Patria Bank, iar Veneto Banca a fost absorbită pe plan local de Intesa San Paolo Bank. Din start, în 2018 vom avea doar 35 de bănci faţă de 37 câte erau până acum. În 2017 însă, s-au semnat cele mai multe tranzacţii bancare, precum şe cea cu cea mai mare valoare de după vânzarea BCR către Erste Bank. Cele trei vânzări ale băncilor greceşti prezente în România s-au semnat între acţionari în 2016, dar finalizarea lor va avea loc în 2017: obţinerea avizelor de la BNR şi Consiliul Concurenţei şi integrarea efectivă a băncii cumpărate în banca nouă.
mai multe, pe economica.net