Da, Ries! Stim ca internetul e “de bine” si stim ca pana la TV trebuia sa mergem pe stadion pentru a vedea meciul. Nu avem nevoie ca un expert in strategie de marketing sa ne spuna asta. “Importanta motoarelor de cautare pe internet se va diminua.” Asta zicea Ries si ne imaginam ca in anul 2000, cand a aparut cartea, unii oameni l-au ascultat. Nu numai ca Google a explodat exact in perioada in care “Cele 11 legi imuabile” erau scrise, dar corporatia numara astazi 16.000 de angajati si controleaza o parte semnificativa din ceea ce numim internet.
Chiar daca sunt persoane (printre care ma numar si eu) care considera ca Google incepe sa isi piarda din focus, un brand care a fost estimat la 66 miliarde dolari, nu se prabuseste peste noapte. Ai gresit, Ries! Nota 2, treci la loc in banca.
Si nu e singura previziune gresita. E interesant de citit cartea acum, la cativa ani buni de la lansare. Poti sa iti dai seama cu adevarat cat de dinamic si instabil e acest nou canal de comunicare.
Sigur, principiile enuntate de Al Ries nu sunt in totalitate gresite si, oricum, trebuie tinut cont de faptul ca informatiile din carte sunt usor depasite de vreme. Legea interactivitatii, legea numelui comun, legea singularitatii sau legea globalismului sunt doar cateva dintre ideile cartii. Un cititor perseverent ar putea gasi aici doua-trei idei interesante, insa doar atat. Nimic spectaculos, nimic de esenta, nimic din Ries-ul care ne obisnuise cu carti construite in jurul unei singure idei foarte bine argumentate, idee care insa, de obicei, chiar merita timpul investit in lectura cartii.
