OUG 114, zisă și a lăcomiei, și proiectul privind repatrierea a peste 90% din rezerva de aur pe care România o deține la Banca Angliei atacă explicit independența operațională a BNR și Tratatul de Funcționare a UE. În plus, generează costuri suplimentare. OUG 114 a introdus taxarea suplimentară a băncilor, a companiilor din telecom, a celor din sectorul jocurilor de noroc, a firmelor din energie. Firmele din zona telecom deja au anunțat creșteri de tarife. Primii au fost cei de la Digi, au urmat cei de la Telekom și apoi a venit rândul Vodafone. Ei au invocat noile condiții legislative care le impun plata a 3% din cifra de afaceri. De asemenea, OUG 114 a plafonat prețul la gazele din producția proprie, punând astfel în pericol eventualele investiții ale producătorilor autohtoni, Romgaz, companie de stat, și OMV Petrom.   Ministerul Finanțe, Eugen Teodorovici, a declarat că OUG 114 este cel mai îndrăzneț act normativ din 1990 și până încoace. Atât de îndrăzneț încât a afectat companiile românești, cele din energie, precum și Banca Transilvania, pentru că multinaționalele, ținta OUG, au resurse pentru a o suporta. Pentru că OUG 114 a declanșat nemulțumiri în masă din partea tuturor sectoarelor afectate, s-a recurs la un OUG 114 bis. Cert este că România a trecut foarte aproape de o retrogradare a ratingului de țară din partea Standard & Poor's însă s-a ales cu foarte multe avertismente.   OUG 114 modificată a eliminat Robor pentru creditele noi în lei cu dobândă variabilă și s-a regândit taxa pe activele bancare. Indicele de referință Robor va fi înlocuit cu un indicator calculat exclusiv pe baza tranzacțiilor interbancare. Indicatorul propus are în vedere rata de dobândă calculată ca medie ponderată a ratelor de dobândă cu volumele tranzacțiilor de pe piața interbancară și care se publică, pentru fiecare zi lucrătoare, pe site-ul BNR. Indicatorul respectiv va fi calculat la finalul fiecărui trimestru ca media aritmetică a ratelor de dobândă zilnice astfel determinate pentru trimestrul anterior, urmând a se aplica pentru trimestrul următor datelor calculate. Începând cu 2 mai 2019, noul indice de referință se aplică exclusiv creditelor nou acordate populației, precum și refinanțării creditelor aflate în derulare. La cererile formulate de consumatori pentru refinanțarea creditelor în derulare sau pentru modificarea contractelor în derulare, instituțiile bancare răspund în termen de maxim 60 de zile de la data solicitării formulate de aceștia. Deocamdată e greu de spus dacă noul indice va ieftini creditele românilor. Cert este că toți cei care au deja credite în lei plătesc ca și până acum.   Băncile sunt taxate suplimentar. Cotele taxei pe active, aplicate asupra bazei impozabile, respectiv fără numerar, creditele pentru autoritățile publice, titlurile de stat și creditele pentru programele guvernamentale (Prima Casă etc.), sunt de: 0,4% pe an, pentru băncile care dețin o cota de piață mai mare sau egală cu 1%; 0,2% pe an, pentru cele cu o cota de piață mai mică de 1%. Noile prevederi se aplică pentru taxa datorată de bănci începând cu acest an. Băncile pe pierderi nu achita nouă taxa, taxa nu poate depăși profitul băncii și este deductibilă.   BNR  a fost acuzat pe nedrept că ține în sus dobânzile bancare, Robor etc, deși acestea sunt reglate de piața liberă. Acum, se vorbește și se legiferează repatrierea aurului la Londra. Unul dintre inițiatorii proiectului de lege, Șerban Nicolae, susține că România plătește englezilor 300.000 de euro pe an pentru păstrarea a 61 de tone de aur. În realitate, este vorba de 60.000 de euro. În cazul transportării respectivei cantități în țară, costurile ar putea fi chiar și cu 50 de ori mai mari. S-a spus că și acesta este un atac la adresa BNR numai că actuala conducere a Băncii Centrale mai are mandat până în acest an.   Legea pentru repatrierea aurului încalcă tratatul de funcționare al UE pentru că nu a fost consultată Banca Centrală Europeană. "Poziția BNR este că BNR nu poate susține propunerea legislativă în discuție în formă adoptată în Senat și nici nu poate acceptă integral propunerile de amendamente primite de la senatorul Șerban Nicolae. Potrivit legislației europene, orice inițiativa de modificare a legii 312 privind statutul BNR presupune consultarea obligatorie a Băncii Centrale Europene înaintea adoptării propunerii legislative de către Parlament, astfel încât avizul acestei instituții europene să poată să fie luat în considerare. Potrivit BCE, atribuția băncilor centrale privind deținerea și administrarea rezervelor oficiale ale statelor membre implică luarea unor decizii privind deținerea, păstrarea, dispunerea, negocierea și administrarea zilnică, precum și administrarea pe termen lung a rezervelor internaționale. BCE subliniază că băncile centrale naționale de bucură de independența în ceea ce privește toate acțiunile legate de deținerea și administrarea rezervelor internaționale", a declarat Adrian Dumitrescu, expert principal în cadrul Băncii Naționale, în timpul dezbaterilor din cadrul Comisiei de buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților.