Cele mai comune omonime folosite în limba română: exemple, plus greșeli frecvente

Cele mai comune omonime folosite în limba română. Omonimele sunt nelipsite din gramatica română. Unii spun că ele încurcă vorbitorii de limba română, pe când alții nu țin neapărat cont de însemnătatea lor. Cele mai comune omonime folosite în limba română. Omonimele sunt cuvintele și expresiile frazeologice care coincid (sunt identice) în planul expresiei, dar au semnificații diferite. Diferă, așadar, în planul conținutului semantic. Un exemplu de omonim folosit des este pilot (stâlp de susținere) și pilot (specialist care conduce o navă).

Cele mai comune omonime folosite în limba română: exemple, plus greșeli frecvente

Un alt exemplu îl reprezintă cuvintele lac, nouă şi poartă pot fi folosite diferit: Barca pluteşte pe lac. Am dat cu lac pe unghii. Eu am o rochie nouă. El a luat nota nouă la istorie. Ioana poartă pantofi cu toc. Ei au plantat lângă poartă un brad. De asemenea, cuvântul arie (suprafață), substantiv, este omonim cu arie (melodie), tot substantiv sau broască (încuietoare) omonim cu broască (batracian), păr (pom), păr (plete).

Cele mai comune omonime folosite în limba română: exemple, plus greșeli frecvente

În ceea ce privește verbele, avem exemplele precum: a semăna (a pune sâmânță) și a semăna (a se asemui), a încinge (a înfierbânta), a încinge (a înfășura). b) Omonime parțiale, la care nu coincid toate formele paradigmei: masă (mobilă) și masă (mulțime) au forme diferite de plural mese- mase, cot- coate (parte a mâinii) și cot- coturi (veche măsură de lungime). A acorda, acord, acorzi etc. (a da) și a acorda-acordezi ( instrument muzical). Ex. Tu știi să acorzi pianul? Corect ar fi trebuit să întrebați: Tu știi să acordezi pianul?