Cele mai mari 6 colapsuri economice din istorie

Cartea lui Niall Ferguson, "Ascensiunea banilor", detaliază cursul acestor colapsuri economice, precum și efectul pe care acestea le-au avut asupra fiecărei națiuni în parte și asupra economiei globale, arată Business Insider.

 

"Ascensiunea banilor" explică, de asemenea, dezvoltarea principiilor economice și a metodelor de administrare financiară de-a lungul timpului, precum și creșterea sau prăbușirea economiilor, urmate, fiecare, de lecțiile pe care omenirea a trebuit să le învețe.

 

Cartea lui Ferguson a fost sursa principală a informațiilor din acest articol.

 

Banca Medici

Banca Medici, în vremurile sale bune, se afla printre cele mai respectate bănci din lume. Familia de Medici a revoluționat contabilitatea creând sistemul registrelor și sistemul de dublă intrare a creditelor și debitelor, care sunt și azi un fel de "abecedar" predat în liceele sau facultățile unde se învață contabilitate.

 

Banca s-a dezvoltat foarte mult, familia de Medici, în special Lorenzo de Medici, devenind astfel implicați în viața politică a Florenței și a întregii Europe. De altfel, acest lucru a și dus la prăbușirea băncii, deoarece familia a început să se concentreze din ce în ce mai mult pe politică decât pe finanțe. Astfel, banca a fraudat fondurile cu care se plăteau dotele și a fost cedată lui Carol al VIII-lea al Franței în 1494. Banca a fost apoi dizolvată.

 

Revoluția Prețurilor: conchistadorii spanioli importă aur și argint într-un ritm galopant, ducând la crearea unei inflații masive

În a doua jumătate a secolului XVI, Spania a început să importe mult aur și argint din Peru. Metalele erau extrem de valoroase în Spania, dar relativ neimportante pentru peruani și dată ce conchistadorii au cucerit Peru, i-au pus pe localnici să lucreze în mine.

 

Importul i-a asigurat Spaniei și Europei o cantitate neașteptat de mare de aur și argint, cauzând o inflație masivă. Inflația și taxele uriașe au afectat economia spaniolă, în timp ce majoritatea resurselor țării au fost cheltuite în războaie. Spania a intrat în faliment pentru a patra oară în 1596, în cele din urmă țara pierzându-și supremația în fața Olandei, Angliei și Franței.

 

Bula din Mississippi, un plan financiar care a mers prost

John Law a fost un economist scoțian care a pus bazele Băncii Generale, o bancă privată care a devenit prima bancă centrală a Franței. De asemenea, Law supraveghea colectarea taxelor și printarea banilor în Franța.

 

Law a înființat Compagnie des Indes în 1719, care avea monopol asupra tutunului din Franța și asupra comerțului cu sclavi africani. Datorită faptului că firma avea monopol asupra a două piețe imense, exista un potențial imens de a face profit. Asta a dus la o cerere foarte mare de acțiuni la această companie, fapt care a făcut ca prețul acțiunilor să depășească cu mult încasările sale.

 

Astfel, guvernul a printat și mai multe bancnote pentru a cumpăra acțiuni la compania lui Law. Asta a dus la inflație, iar compania nu a mai apucat zilele în care să își și primească profitul așteptat. Piața s-a prăbușit atât în Franța, cât și în alte țări. Law a fugit din Franța după ce compania și economia națională s-au prăbușit, iar taxele au crescut foarte mult pentru a plăti datoria lăsată în urmă de colapsul companiei și al băncilor. Franța a introdus din nou bancnote printate abia după alți opt ani.

 

Banca Overend, Gurney and Company intră în colaps și trage peste 200 de afaceri după ea

Overend, Gurney and Company era o bancă ce cumpăra și vindea cu discount facturi de schimb. A devenit una din cele mai de succes bănci din lume și, chiar și în timpul unei mari crize, banca a rămas pe poziții, atrăgându-și numele de "bancă a bancherilor", deoarece putea acorda împrumuturi și altor bănci.

 

Fondatorul Samuel Gurney a fost un membru-cheie al firmei care s-a concentrat pe facturile de schimb. Când a ieșit la pensie, banca a încercat să își extindă portofoliul de investiții. A făcut investiții pe termen lung, cumpărând în special acțiuni la căile ferate. Când piața și în special acțiunile la căile ferate au început să o ia în jos în secolul XIX, compania a cerut un împrumut de la Anglia. Banca a refuzat și a oprit plățile în mai 1866, născând panică și proteste în toată Anglia. Banca a intrat în colaps, ducând la falimentarea altor peste 200 de firme.

 

Armata Confederată oprește importurile de bumbac și taie astfel încasările Confederației

La mijlocul secolului XIX, Armata Confederată avea nevoie de recunoaștere pe plan diplomatic. Pentru a realiza acest lucru, armata a decis să taie toate importurile de bumbac către Europa. Bumbacul era foarte important pentru Bătrânul Continent și acesta reprezenta exportatorul principal al Americii, iar decizia a dus în final la o scădere substanțială a încasărilor.

 

Inflația a distrus și valoarea dolarului confederației, scăzându-l de la 90 de cenți comparativ cu dolarul american, la mai puțin de doi cenți către sfârșitul războiului. Principala preocupare a Statelor Confederate era politica, însă lipsa de surse alternative de venit (reprezentate de exporturi) a devenit o povară financiară imensă.

 

Marea Criză și prăbușirea pieței distrug economia globală

Încă nu sunt clare cauzele exacte ale Marii Crize, însă amplitudinea sa a fost cauzată de câteva decizii. În principal, e vorba de Tariful Smoot-Hawley, care a crescut la un nivel record tarifele pentru bunurile importate.

 

Problema în SUA a început când piețele au intrat în declin și într-un final în colaps pe 29 octombrie 1929, în acea "Zi Neagră de Marți". Acel tarif a dus la scăderea cu 50% a comerțului internațional și la creșterea șomajului cu 25% în SUA și în alte țări. Adăugând la toate astea și o secetă care a afectat majoritatea recoltelor, prețurile au scăzut cu 50%. Marea Criză a durat din 1929 până la jumătatea anilor 1940. În "Lunea Neagră", acționarii au pierdut peste 40 de miliarde de dolari. De asemenea, 9.000 de bănci au intrat în faliment în anii '30.

 

Criza datoriilor din Grecia

Grecia a organizat alegeri pentru un președinte care ar putea face față unei crize ce presează multe națiuni. Mișcarea Socialistă câștigă alegeril, iar datoria națională crește la 252 de miliarde de euro de la 168 de miliarde în 2004.

 

În 2009, Fitch reduce ratingul Greciei la BBB+ de la A-, aceasta devenind prima oară în ultimul deceniu când Grecia nu are un rating de A-. Protestele încep după ce se anunță tăieri bugetare, iar teama intrării în faliment a țării începe să crească din ce în ce mai mult odată cu 2010.

 

Goldman Sachs este acuzată că a ajutat Grecia să își ascundă imensele datorii, iar criza continuă să se agraveze, având în vedere că Germania refuză să acorde un împrumut. În 2012, Greciei i se acordă suma de 130 de miliarde de euro, iar băncile pică de acord să renunțe la 75% din creditele lor.