Cele patru chei ale alegerilor din Grecia

Teama unei ieşiri a ţării elene din euro şi ruptura de planul economic european a determinat Bruxelles-ul să-şi joace ultima carte şi să lanseze un nou avertisment: cetăţenii greci s-ar putea trezi cu un 'corralito' (blocarea conturilor bancare), dacă decid să voteze cele două extreme strânga sau dreapta, notează miercuri ziarul Estrella Digital.

 

1.Candidaţii: Antonis Samaras. Partidul Noua Democraţie. Conservator. S-a plasat pe primul loc după primele alegeri elene din mai, dar nu a obţinut suficient sprijin pentru a forma un guvern. Este candidatul preferat al UE. Se înclină de partea măsurilor de austeritate convenite de G-20 la Atena şi afişează responsabilitate faţă de creditori. Evanghelos Venizelos. PASOK. Socialist. Împreună cu Samaras formează un bloc comun, neoficial, împotriva stângii radicale. Ultimele sondaje, care îl plasează în frunte pe Antonis Samaras cu 23%, îl creditează cu 15% din voturi pe Venizelos. În total ar însuma cei 151 de deputaţi necesari pentru formarea guvernului.

 

Alexis Tsipras. Syriza. Stânga radicală. Este partidul care pretinde cel mai mult anularea măsurilor impuse de grupul euro şi care la început, era favorabil ieşirii din euro. Până la urmă de teama pierderii alegătorilor a asigurat că victoria sa nu presupune ieşirea din zona euro. Nikos Michaloliakos. Chryssi Avghi (Zori de aur). Extrema dreaptă. A obţinut 21 de mandate la alegerile din 6 martie.

 

2. Influenţa rezultatului asupra Europei: Alegerile greceşti sunt hotărâtoare pentru a şti dacă Europa va continua planul său de ieşire din criză, sau, dimpotrivă, va adopta o nouă strategie în faţa spectrului destabilizării pieţelor. Dacă va câştiga stânga radicală, contrară planului european, Grecia ar putea ieşi din G-20, nu s-ar mai aplica măsurile de austeritate nici supervizarea băncilor spaniole şi s-ar putea ajunge la desfiinţarea monedei unice. Europa ar trebui să adopte atunci un plan pentru ca datoria externă a fiecărei ţări să rămână în euro. Dacă învinge conservatorul Samaras, planul european ar merge înainte. Liderul Noii Democraţii sprijină politica Bruxelles-ului de austeritate şi de finanţare a băncilor. Continuitatea acestui plan ar permite Italiei şi Franţei să solicite şi ele ajutorul Bruxelles-ului pentru sectorul lor financiar.

 

3. Ameninţarea UE lansată Greciei: Bruxelles-ul vorbeşte deja de 'corralito' (interdicţia de a scoate banii din conturi) şi de suspendarea tratatului Schengen (libera circulaţie a cetăţenilor. Potrivit analistului financiar, David Rodriguez, este o metodă bună pentru 'a face presiuni ca alegătorii să voteze cu capul'. În opinia lui, ameninţările europene sunt exagerate dar rezonabile. 'Bruxelles-ul a invocat salvarea băncilor şi înainte de alegerile spaniole pentru a face presiune asupra alegătorilor. UE îşi scoate armele în faţa oricărui indiciu că situaţia se complică, trasând ferm liniile planului său.

 

4. Influenţa rezultatului asupra Spaniei: Ar fi, în primul rând psihologic. Eurodeputaţii, deputaţii spanioli şi economiştii susţin că ar afecta Spania în măsura în care ar afecta şi pulsul pieţelor. Majoritatea este însă de părere să iasă cine o fi pentru a putea merge înainte şi a obţine un moment de respiro până în august şi septembrie. Spania are nevoie şi ea de stabilitate, atât a pieţelor, cât şi a datoriei, ambele foarte afectate.