Politica guvernului de a majora pensii și salarii are efecte în evoluția inflației. Creșterea economică s-a temperat, producția industrială la fel, creditele pentru sectorul privat au crescut iar riscurile și incertitudilile
sunt legate de conduita politicii fiscale și a celei de venituri și de condițiile de pe piața muncii. Acestea sunt principalele puncte nevralgice constatate de conducerea BNR în economia de azi a țării. Practic, șefii Băncii Centrale îi sfătuiesc pe guvernanți să fie mai atenți cu cheltuirea banului public astfel încât să nu genereze inflație. În primele două luni, de exemplu, cheltuielile cu personalul au crescut cu 25%. Deocamdată, BNR a menținut dobânda cheie la 2,5%, deși inflația a crescut în ultimele luni.
- Inflație peste limită
Rata anuală a inflației a crescut de la 3,27 la sută în decembrie 2018 la 3,32 la sută în ianuarie și 3,83 la sută în februarie 2019, situându-se astfel peste limita superioară a intervalului de variație al țintei și peste valoarea previzionată. Toate componentele majore ale indicelui prețului de consum au înregistrat creșteri peste așteptări în acest interval, însă evoluția ratei inflației a fost imprimată decisiv de scumpirea legumelor și fructelor, dublată de majorarea prețului produselor din tutun și avansul componentei de bază a inflației.
Rata anuală a inflaţiei CORE 2 ajustat (care elimină din calculul inflaţiei IPC prețurile administrate, volatile, ale produselor din tutun și ale băuturilor alcoolice) a ajuns la 2,5 la sută în ianuarie și 2,7 la sută în februarie, de la 2,4 la sută în luna decembrie 2018.
2. De cresc prețurile
Majorarea ratei inflației evidențiază presiuni inflaționiste în creștere pe partea cererii și a costurilor salariale, dar și influențele cursului de schimb al leului și efectele indirecte ale creșterii recente a prețului combustibilului. Mai exact, politica guvernului de mărire a salariilor duce la bani mai mulți pe piață în condițiile uneu producții interne stagnante.
Rata medie anuală a inflației IPC în intervalul ianuarie-februarie 2019 a scăzut ușor, până la 4,5 la sută (de la 4,6 la sută în luna decembrie 2018), în timp ce rata medie anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum s-a menținut la nivelul înregistrat în luna decembrie 2018 (de 4,1 la sută).
3. Ușoară temperare a creșterii PIB-ului
Datele privind creșterea economică în trimestrul IV 2018 arată menținerea cvasi-constantă a dinamicii anuale a PIB real, la 4,1 la sută, față de 4,2 la sută în trimestrul anterior. Pe partea cererii, consumul gospodăriilor populaţiei a redevenit principalul determinant al creșterii economice, urmat de variația stocurilor, în timp ce formarea brută de capital fix și-a redus aportul negativ. Exportul net și-a mărit contribuția negativă la dinamica PIB, pe fondul prelungirii tendinței de încetinire a creșterii exporturilor de bunuri și servicii, în paralel cu reaccelerarea ușoară a dinamicii importurilor. Împreună cu deteriorarea balanței veniturilor primare, evoluția exportului net a condus la o adâncire substanțială a deficitului de cont curent în raport cu perioada similară a anului anterior.
Pe ansamblul anului 2018, dinamica PIB s-a restrâns la 4,1 la sută, de la 7 la sută în anul anterior, în contextul contracției investițiilor, al majorării contribuției negative a exportului net, dar și al temperării creșterii consumului privat, care a rămas totuși robustă. Ponderea deficitului de cont curent în PIB s-a majorat în 2018 la 4,5 la sută, de la 3,2 la sută în anul anterior.
4. Industria crește mai lent
Cele mai recente evoluţii relevă slăbirea în continuare a avansului anual al producției industriale în luna ianuarie 2019 comparativ cu media trimestrului IV 2018, concomitent cu atenuarea dinamicii comenzilor noi din industria prelucrătoare, și persistența declinului lucrărilor de construcții. În acelaşi timp, s-a înregistrat o dinamizare a activității în comerțul cu amănuntul și servicii în luna ianuarie, pe fondul accelerării semnificative a creșterii salariului mediu net real.
5. Credite mai multe pentru privați
Creditul acordat sectorului privat a continuat să-și accelereze creșterea anuală în luna ianuarie 2019, la 8,4 la sută (cea mai mare creștere din mai 2012), iar în luna februarie și-a temperat-o ușor, media acesteia pe ansamblul intervalului mărindu-se în raport cu trimestrul IV 2018. Evoluția a reflectat o creștere ușor mai temperată a componentei în lei, în paralel cu atenuarea considerabilă a declinului componentei în valută. Pe acest fond, ponderea creditului în lei în totalul creditului s-a redus marginal, la 65,7 la sută.
Cele mai recente evaluări relevă perspectiva menținerii ratei anuale a inflației pe orizontul scurt de timp peste limita superioară a intervalului țintei, în condițiile poziționării acesteia pe o traiectorie mai înaltă față de cea mai recentă prognoză pe termen mediu publicată în Raportul asupra inflației din februarie 2019.
6. Riscurile și incertitudinile
Incertitudinile şi riscurile asociate perspectivei inflației sunt legate de conduita politicii fiscale și a celei de venituri și de condițiile de pe piața muncii. Rămâne o preocupare evoluția deficitului de cont curent. Importante sunt și incertitudinile legate de ritmul creșterii economiei zonei euro și a celei globale, de evoluția prețului petrolului pe piețele internaționale, de conduita politicilor monetare ale BCE şi ale băncilor centrale din regiune și de efectul Brexit.
În ședința de astăzi, pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, Consiliul de administrație al BNR a hotărât menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50 la sută pe an, concomitent cu păstrarea controlului strict asupra lichidității de pe piața monetară; totodată, a decis menţinerea la 1,50 la sută pe an a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit și la 3,50 la sută pe an a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard). De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
