În primul rând, controalele ANAF care, deși au închis doar câteva sute de firme din toată țara, i-au speriat pe toți comercianții, care dau acum bon fiscal inclusiv pentru un covrig sau pentru o pâine de un leu. Însă, fiscalizarea veniturilor presupune, automat, plata unor taxe și impozite mai mari către stat, deoarece veniturile legale ale respectivului comerciant sunt mai mari. Astfel, pe de o parte, cel mai probabil, vom vedea o creștere a încasărilor bugetare provenită din reducerea evaziunii fiscale. Însă, pe de altă parte, proprietarii micilor și marilor afaceri se vor vedea nevoiți să majoreze prețurile pentru a-și putea păstra marja de profit. Practic, firmele vor vrea să-și mențină cel puțin același profit, chiar dacă în acest scop va trebui să opereze scumpiri. De altfel, se poate observa deja că unele service-uri și spălătorii auto, magazine de cartier sau saloane de înfrumusețare au crescut prețurile peste noapte.
Cea de-a doua lovitură pe care Fiscul o dă economiei ține de acțiunile de luptă împotriva evaziunii fiscale și are ca efect scăderea interesului investitorilor străini pentru România, dar și în general înființarea unor noi afaceri. Noua procedură privind înregistrarea în scopuri de TVA este exagerat de selectivă, creându-se deja un blocaj. Iar administrația fiscală nici măcar nu le comunică firmelor criteriile după care se ia decizia de a le acorda codul de TVA sau cauzele respingerii cererii. Totodată, atunci când există anumite suspiciuni legate de noile afaceri, Fiscul poate solicita zeci de documente suplimentare. Potrivit unor informații citate de revista Capital, în București codul de TVA a fost acordat doar pentru o cincime din numărul firmelor care l-au solicitat. Asta înseamnă că restul companiilor care doresc să desfășoare afaceri ca plătitori de TVA trebuie să suporte un cost suplimentar de 24%. Astfel, prin noile norme de înregistrare în scopuri de TVA, excesiv de birocratice, Fiscul nu face decât să pună piedică înființării de noi afaceri.
