Cercetare-dezvoltare - starea de fapt

Unul dintre putinele momente in care activitatea de cercetare-dezvoltare romaneasca a iesit in prim-plan a fost acela in care antreprenorul Radu Georgescu a vandut catre Microsoft tehnologia antivirusului RAV, care este acum nucleul componentei de securitate a sistemului de operare Vista. Acela a fost si momentul in care munca de cercetare si dezvoltare a unor romani a fost recunoscuta la nivel global.

Totusi majoritatea investitiilor pe care gigantii IT-ului mondial le-au facut in Romania au mers in outsourcing, suport sau servicii, o mica parte dintre acestea fiind centre de cercetare - dezvoltare.

Specialistii considera ca pe langa faptul ca statul roman nu incurajeaza prin masuri fiscale investitiile in acest domeniu, problema este in primul rand o chestiune de brand: Romania este promovata la nivel international drept o tara cu forta de munca ieftina. Astfel, o buna parte din tinerii romani lucreaza pe joburi sub nivelul lor de pregatire si calificare.

Slaba exploatare a cercetarii pe piata locala este relevata si de datele statistice realizate la nivel european. Romania aloca activitatilor de cercetare-dezvoltare unul dintre cele mai mici bugete din Uniunea Europeana fiind clasata pe penultimul loc la acest capitol si fiind urmata de Cipru. Astfel, potrivit datelor Eurostat, doar 0,46% din Produsul Intern Brut al tarii reprezentau cheltuieli de cercetare dezvoltare, echivalentul a 444 milioane de euro, in timp ce media la nivelul UE era de 1,84%.

Suedia si Finlanda sunt tarile care aloca cel mai mare procent din PIB acestui domeniu 3,82 respectiv 3,45%, fiind urmate de Danemarca, Germania si Austria cu aproximativ 2,5% din PIB destinati activitatilor de R&D (research and development).

In randul statelor membre UE cele mai multe companii cu activitati inovatoare au fost in Germania - 65% dintre firme, Austria - 53%, Danemarca, Irlanda si Luxemburg, tari in care 52% dintre companii au raportat inovatii de orice natura. Cele mai reduse rate ale inovatiei au fost inregistrate in Bulgaria - 16%, Letonia - 18% si Romania - 20%, cu mult sub media de 42% din UE.