CEZ şi-ar putea îngheţa planul de extindere în România, inclusiv participarea la reactoarele 3 şi 4

CEZ şi-a asigurat un pachet de 15% din acţiunile unui proiect în valoare de 2,2 miliarde euro (3,5 miliarde dolari) pentru terminarea construcţiei centralei nucleare de la Cernavodă.

Guvernul român a întârziat aprobarea planului, din cauza unor proiecte privitoare la crearea unui "campion naţional", care ar putea prelua activele statului din sectorul energetic românesc, a declarat şeful operaţiunilor din România ale CEZ, Jan Veskrna.

"Decizia a fost îngheţată, iar investitorii aşteaptă în prezent ca situaţia să se deblocheze", a spus Veskrna, la o conferinţă de presă.

Oficialii români afirmaseră luna trecută că vor să analizeze dacă deţinerea iniţială de 20% a Nuclearelectrica în cadrul proiectului este suficientă.

Licitaţia pentru renovarea şi extinderea unei uzine de producţie de electricitate pe bază de cărbune de la Galaţi, în care CEZ se află pe lista scurtă împreună cu firma franceză de utilităţi Gaz de France (GDF), a fost amânată din acelaşi motiv, a mai spus Veskrna.

Şeful operaţiunilor din România ale CEZ a spus că firma pe care o conduce este interesată de o modernizare la Galaţi şi, poate, chiar de construcţia unei alte fabrici în aceeaşi zonă, dar "mingea este în terenul României acum. Ne aşteptăm ca decizia să fie luată într-o lună sau o lună şi jumătate", a precizat Veskrna.

CEZ, cea mai mare companie listată din Europa Centrală, cu o capitalizare de piaţă de 45 miliarde dolari, a anunţat, totodată, că este interesată de cumpărarea unor pachete minoritare de acţiuni deţinute de guvernul polonez la centralele electrice de la Elcho şi Skawina, unde compania energetică din Cehia are deja pachete de control.

Autorităţile române au primit Acordul de principiu al investitorilor care se vor asocia cu Nuclearelectrica pentru societatea care va construi reactoarele 3 şi 4 la centrala de la Cernavodă, iar după summitul NATO se va ştii exact participaţia, a declarat la 27 martie ministrul Economiei şi Finanţelor, Varujan Vosganian.

"Avem acordul de principiu, proiectul a fost pus în dezbaterea Guvernului. Urmează să vedem dacă procentul de 20% pentru Nuclearelectrica, propus de companie, în compania de proiect, este mulţumitor sau nu pentru statul român", a afirmat atunci Varujan Vosganian.

Ministrul a mai spus că după summitul NATO se va decide rezultatul negocierilor pentru reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă. Se va avea în vedere creşterea participaţiei companiei de stat în societatea de proiect care va construi reactoarele 3 şi 4 ale CNE Cernavodă, a precizat Vosganian.

Procesul de negociere cu cei şase investitori interesaţi, ArcelorMittal, CEZ, Electrabel, Enel, Iberdrola, şi RWE Power, a început la 4 decembrie 2007.

Companiile care vor construi reactoarele3 şi 4 ale Centralei Nuclearelectrice (CNE) de la Cernavodă vor avea o participaţie aproximativ egală, în jur de 10% şi oricum sub 20%, au declarat la 5 martie pentru NewsIn surse din cadrul Ministerului Economiei şi Finanţelor (MEF).

Sursele menţionate spuneau la acea dată că toate cele şase companii, dacă vor semna Acordul, vor avea o participaţie aproximativ egală, cu mici diferenţe în procent. Oricum participaţiile fiecăreia vor fi de sub 20%.

Costurile pentru construcţia unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă vor depăşi estimările iniţiale, de 2,2 miliare euro, întrucât nu au fost incluse şi creşterile preţurilor la materiale şi nici manopera din ultima perioadă, a declarat la 17 martie directorul general al Nuclearelectrica, Teodor Chirica.

Cele 2,2 miliarde de euro estimate iniţial pentru construirea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă nu includ şi costurile de finanţare şi nici creşterile notabile de preţuri la materiale (în special ale oţelului) şi manopera din ultima perioadă.

Unităţile 3 şi 4 de la CNE Cernavodă vor folosi tehnologie de tip Candu 6, vor avea o putere instalată de 720 MWe fiecare. Durata de viaţă a reactoarelor va fi de 30, posibil 40 ani. Energia livrată de acestea va fi de 2x5,239 TMh/an.

Sursa: NewsIn