Chiriile continuă să scadă. Iunie, a treia lună consecutivă de ieftinire

Pe ansamblu, preţurile de consum au urcat în luna iunie cu 5,86% în raport cu luna similară a anului trecut şi cu 0,2% faţă de luna precedentă a acestui an. Această rată a inflaţiei, de 5,86%, a coborât în iunie, în conformitate cu estimările experţilor, de la 5,95% în mai. Un nivel atât de scăzut al ratei anuale a inflaţiei nu a mai fost atins din august 2007, când indicele anual al preţurilor de consum a fost de 4,96%.
Cauzele temperării inflaţiei în luna iunie au fost: ieftinirea alimentelor şi creşterea mai mică a preţurilor la mărfuri nealimentare şi servicii.
În termeni lunari, în luna iunie faţă de mai, produsele alimentare s-au ieftinit, în medie, cu 0,18%, mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 0,42%, iar tarifele la servicii au urcat, în medie, cu 0,43%.

Dintre ieftiniri, cele mai pregnante sunt la o serie de alimente: fasole (-2,08%), ulei comestibil (-3,91%), alte legume şi conserve de legume, cu excepţia cartofilor (-4,27%). La polul opus, cele mai mari creşteri de preţuri au fost înregistrate în iunie la combustibili (2,14%), fructe proaspete (4,4%) şi cartofi (6,11%). În termeni anuali, în iunie 2009 faţă de iunie 2008, cel mai puţin s-au scumpit alimentele (3,5%), urmate de produsele nealimentare (6,74%) şi servicii (8,73%).

De la începutul acestui an, în coşul de consum al populaţiei, pe baza căruia INS calculează inflaţia, alimentele au o pondere de 37,58%, mărfurile nealimentare de 44,05%, iar serviciile cântăresc 18,37%. Cum explică piaţa financiară evoluţia preţurilor de consum din luna iunie? În general, analiştii sunt de părere că scăderea cererii a determinat o scumpire mai temperată sau chiar o ieftinire a unor produse. Dar evoluţia cursului de schimb şi scumpirea combustibililor au ţinut inflaţia la o valoare ridicată în a şasea lună a anului. “Scăderea inflaţiei a fost în linie cu aşteptările. Principalii determinanţi au fost preţul combustibilului şi deprecierea leului, fără influenţa cărora am fi avut o inflaţie lunară foarte apropiată de zero. Preţul alimentelor a scăzut, ceea ce înseamnă că se contractă cererea agregată”, a declarat pentru NewsIn economistul-şef al Raiffeisen Bank România, Ionuţ Dumitru.

Pentru lunile următoare, economiştii sunt de părere că dezinflaţia va continua, cu condiţia ca leul să rămână stabil. “În lunile următoare, cred că (inflaţia - n.red.) va depinde foarte mult de cursul leu-euro. Dacă se stabilizează cursul, în mod normal, inflaţia ar trebui să scadă, mai ales că este în scădere cererea, iar presiunea asupra preţurilor la alimente este mai mică vara”, consideră Laurian Lungu, managing partner al Macroanalitica.

Banca Naţională a României (BNR) ţinteşte în acest an o inflaţie de 3,5% (plus sau minus un punct procentual), dar ultima sa prognoză indică un nivel al inflaţiei de 4,4% la finele anului.